Ziua Imnului Național a fost marcată ieri, în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, într-un mod aparte, de oficialități locale, reprezentanți ai Armatei, ai Inspectoratului Judetean de Poliție, ai Inspectoratului Județean de Jandarmi Covasna, ai Inspectoratului Pentru Situații de Urgență Covasna, veterani de război, simpli cetățeni ai urbei și covăsneni sosiți din alte localități ale județului.
În cuvântul de deschidere, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, a îndemnat toți participanții să ia parte la momentul interactiv în care s-au recitat toate cele 11 strofe ale Imnului Național „Desteaptă-te române!”. Rând pe rând, fiecare participant a rostit, la microfonul amplasat pe scena din Piața Libertății, câte o frîntură de vers, în acompaniamentul „Fluierașilor” din Covasna. Ulterior toți participanții au intonat Imnului Național împreună cu membrii Corului Bărbătesc „Voievozii Munților” din Vâlcele.
Programul artistic a fost anulat
În programul evenimentului organizat de Instituția Prefectului-județul Covasna și Despărțământul Covasna-Harghita al ASTREI era prevăzut și un moment artistic, însă acesta a fost anulat din cauza crimelor din Caracal, care au zguduit întreaga țară.
„Inițial am prevăzut și un moment folcloric, însă având în vedere ultimele zile și veștile groaznice care vin din vestul tării, mie unu nu-mi vine a hori, a cânta și a juca, dar asta nu înseamnă că e de vină Imnul Național. Tot ceea ce ni se întâmplă, în mare măsură este din vina noastră. Prin urmare sunt de părere că trebuie să serbăm acest cântec care ne leagă, care de fiecare dată a fost alinare pentru noi, pe care străbunii noștri ni l-au lăsat să ne îmbărbăteze atunci când e nevoie, să ne dea curaj, să ne dea încredere, să ne dea speranță și nu în ultimul rând, să ne trezească.(…) Astăzi a fost un scurt moment, dar intens. Îmi pare rău că nu toți și-au găsit tăria să meargă la șefi să se învoiască 15 minute, să vină aici. Dacă era de plătit o factură, găseau tăria asta. Dar, oricum, momentul ăsta este să ne adune, nu să ne împrăștie. De aceea vă mulțumesc! Mulțumesc acestor copii minunați de la Dobârlău, care iată au făcut atâta drum să vină aici în piață, mulțumesc Fluierașilor de la Covasna, care de asemeni au acompaniat momentul nostru. Mereu am fost criticat că nu le mulțumesc Voievozilor că vin mereu la astfel de sărbători. N-am vrut să se creadă că e vorba de vreun favoritism, și eu fiind vâlcelean la rându-mi, dar le mulțumesc de data asta și pentru dățile trecute, și pentru cele ce vor să vie. Încă o dată vă mulțumesc. Vă urez spor la muncă, vă rog să mergeți înapoi la datoria dumneavoastră, să facem o Românie mai bună. Deșteaptă-te române!”, a rostit în discursul oficial, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu.
La finalul evenimentului, pentru reprezentanții mass-media, Sebastian Cucu a adăugat: „Consider că trebuie să fim împreună, să nu fim indiferenți la necazurile semenilor noștri, chiar dacă sunt la câteva sute de kilometri depărtare. Nu trăim într-un bol de sticlă, ca atare trebuie să ne și comportăm. Poate că am fost și un pic egoist, dar cred că așa era normal, așa am simțit, că nu putem să ne bucurăm pe de-a-ntregul de această sărbătoare, dar totodată imnul este liantul dintre noi și toti ceilalți semeni ai nostri din țară.”
Gânduri cu privire la însemnătatea momentului
După eveniment, toată lumea s-a întors la programul de lucru obișnuit, dar cu emoția momentului în suflet. Am stat de vorbă cu câțiva participanți și am „cules” gândurile lor cu privire la însemnătatea momentului.
„Fiecare popor își are sărbătorile sale naționale, zile sfinte: Ziua Națională, Ziua Imnului, Ziua Drapelului, Ziua Limbii Române și o serie întreagă de alte momente care sunt repere în istoria și în devenirea poporului român. De aceea ele trebuiesc sărbătorite. Este un moment deosebit pentru că în sfârșit în Sfântu Gheorghe, în centrul istoric, ne-am regăsit aici, în jurul steagului tricolor, în jurul Grupului „Voievozii Munților”, în jurul instituției Prefectului și al Despărțământului Covasna-Harghita al ASTREI. Nu contează numărul nostru, al celor care am participat, ci motivația noastră, trăirea intensă și faptul că am marcat și anul acesta Ziua Imnului Național, deși suntem cu toții îndurerați de cele întâmplate la Caracal. Nu ne rămâne altceva de făcut decât să sperăm că statul român, poporul român are tăria să depășească aceste momente dificile și așa cum ne îndeamnă imnul național, să putem să asigurăm dăinuirea noastră în următorul secol și secole, după o sută de ani de la Marea Unire.”, a menționat dr. Ioan Lăcătușu.
„Dintre simbolurile unei națiuni, adică drapelul, stema și imnul, eu cred că acesta din urmă are o putere înălțătoare asupra noastră. Atunci când îl cânți te cuprind toți fiorii, tot ce-i în tine și în afara ta. Consider că marcarea acestei zile este deosebit de importantă și ar trebui ca fiecare locuitor al acestei țări să simtă că este în acest Imn și trăirea lui.”, a declarat ing.Nicolae Ivan.
„Imnul este o parte din identitatea noastră națională. Fără imn, fără steag, fără conștiință, n-avem identitate națională. Suntem o masă, o magmă a prezentului cu care poate să facă oricine, orice vrea. Nu este la modă transformarea națiunilor, a popoarelor, în grupuri , în minorități, în societăți civile, adică în pseudo-culturi.”, a spus Bogdan Baicu.
„Noi trebuie să ne păstrăm demnitatea națională, să ne cunoaștem trecutul și să ni-l respectăm. Versurile Imnului Național „Deșteaptă-te, române! „, după cum bine știm, au avut darul de a redeștepta conștiința națională în momentele de răscruce ale istoriei noastre. Poezia, scrisă de Andrei Mureșanu în anul 1848 și publicată alături de prima parte a Proclamației de la Islaz în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, la 21 iunie 1848, a fost adoptată ca Imn al revoluționarilor români, iar la Marea Unire, în 1918, acest Imn a răsunat pe Câmpia Libertății de la Alba Iulia. Interzis în perioada comunistă, Imnul revoluționarilor pașoptiști a devenit expresia libertății dobândite prin jertfă, în decembrie 1989.
Avem datoria de a cinsti jertfa înaintașilor și idealurile în care au crezut. Nu la modul demagogic, ci asumându-ne respectul pentru trecutul nostru. Este modul în care putem să cinstim țara și simbolurile care sunt garantul demnității sale”, a declarat prof. Maria Stoica.
La Ziua Imnului Național nu au participat primarul municipiului, Antal Arpad, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor și niciun reprezentant al UDMR Covasna.
„Privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre”
Ziua Imnului Naţional al României – „Deşteaptă-te române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 – este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis luni, 29 iulie, un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României, în care afirmă că acesta este momentul în care „privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre”.
„Pe 29 iulie, sărbătorim, ca în fiecare an, “Ziua Imnului Naţional”, unul dintre simbolurile naţionale care ne insuflă sentimentul solidarităţii şi mândria de a fi români. “Deşteaptă-te române” ne reflectă istoria, luptele şi tradiţiile, servind, în acelaşi timp, ca expresie a identităţii naţionale. (…) “Ziua Imnului Naţional” este, în acelaşi timp, şi momentul în care privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre, unul în care ne dorim să ne bucurăm de o securitate naţională extinsă în cadrul marii familii euroatlantice, de prosperitate, democraţie şi de un stat de drept funcţional şi mai eficient”, se arată în mesaj, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Şeful statului spune că încă din timpul Revoluţiei de la 1848, imnul naţional a transmis un mesaj mobilizator naţiunii române de a intra într-o lume nouă, prin trezirea conştiinţei naţionale şi având ca reper tradiţiile sale.
„Versurile imnului au dinamizat eforturile românilor de a-şi urma şi îndeplini idealurile de libertate şi unitate. Sărbătoarea de astăzi este un bun prilej de a invoca virtuţile înaintaşilor noştri, precum şi de a rememora faptele glorioase ale acestora. Spiritul de sacrificiu, abnegaţia şi patriotismul sunt calităţi umane care stau la baza devenirii noastre ca naţiune modernă şi democratică”, afirmă Iohannis.
El arată că în urmă cu trei decenii, România s-a reîntors către familia occidentală şi a devenit ulterior membru al Alianţei Nord-Atlantice, al Uniunii Europene şi partener strategic al Statelor Unite ale Americii.
„Astăzi, statul român contribuie activ la consolidarea relaţiei transatlantice şi promovează respectul reciproc, valorile comune şi interesele care racordează, şi mai puternic, Uniunea Europeană la partenerul său, Statele Unite ale Americii”, precizează preşedintele Klaus Iohannis.
„Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Mesajul imnului «Deşteaptă-te, române!» este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim «acum ori niciodată», prezent în toate imnurile naţionale, de la «paion»-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la «Marseilleza» Revoluţiei franceze. Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest «acum ori niciodată» concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive”, arată un text folosit pentru prezentarea sărbătorii în 2019 de Ministerul Apărării Naționale.
VERSURILE IMNULUI NAȚIONAL
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ.
Larisa AXINIA
