15 ianuarie a intrat în calendarul sărbătorilor noastre drept Ziua Culturii Naţionale, când instituţiile publice devin spaţii de dialog deschise tuturor artelor.
Miercuri, 15 ianuarie, de la ora 19, Centrul de Cultură Arcuş, în parteneriat cu Centrul de Cultură al Județului Covasna, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Consiliului Județean Covasna, organizează o serată muzicală și vizuală specială, la Casa Muzicii din Sfântu Gheorghe ( str. Oltului nr. 6).
 
Programul Zilei Culturii Naţionale, din 15 ianuarie 2025, cuprinde:
 
Concert cameral susținut de Cvartetul Pas de Quatre, Mircea Lazăr – vioară, Lucian Moraru – violă, Bogdan Postolache – violoncel și Nicolae Dumitru – pian.

În program:
Ludwig van Beethoven: Cvartetul cu pian op. 16 în mi bemol Major
Robert Schumann: Cvartetul cu pian op. 47 în mi bemol Major
Johannes Brahms: Cvartetul cu pian op. 25 în sol minor.
 
Prezentarea Expoziției de pictură cu titlul „Colindul plastic”, a maestrului Virgiliu Parghel.
 
Pentru publicul care nu va ajunge la Centrul de Cultură Arcuş din Sfântu Gheorghe, la întâlnirea directă cu lucrările din Expoziţia de pictură semnată de Virgiliu Parghel, oferim câteva date despre pânzele expuse acolo.
 
Pentru cel care scrie și afişează zilnic #menologulzilei, revelația aceasta capătă proporții nebănuite, mai ales că întregul an artistul s-a dedicat cercetării și compunerii unui „sinaxar” propriu, esențialmente ritmic și plastic, despre care nu a vorbit, nici nu l-a arătat. Dar ce mi se pare cu totul prețios, în acest efort și în felul în care a întruchipat Parghel această serie, este stilistica și modul de abordare pe care le-a îmbrățișat, încercând să picteze precum ar fi făcut-o un om al începuturilor umanității, un artist zis „primitiv” anonim. Altfel spus, singurul reper pe care-l întrevăd aici, este cel lăsat de artista-țărancă Mariia Prîmacenko (Марія Оксентіївна Приймаченко: 1909-1997), cea care a impus cultura țărănească ucraineană în conștiința culturală a lumii, fără să părăsească întreaga viață satul natal, Bolotnea.
Într-un altfel însă, și pe alt palier, Virgiliu Parghel, parcurgând cam toate etapele modernismului și ale avangardelor istorice, prin acest demers cumulativ al său se întoarce subtil la inocența gestului artistic primar, la intensitatea maximă a culorilor și la geometria intrinsecă a icoanei, cea care a hrănit întreaga avangardă istorică a începutului de secol XX, după cum arată cercetările istoriografice ale ultimelor decenii.
Sunt încântat cu vârf de măsură, recunosc, că am avut privilegiul să văd pe viu întregul ciclu de lucrări, și să fac un scurt cuvânt introductiv la vernisajul acestei Expoziții. Parghel aduce însă prin aceste pânze ale sale concordia sufletească necesară, liniștea și colindul plastic dorit de întreaga suflare creștinească, cred. (Vladimir Bulat, istoric de artă)
 
Comunicat- Centrul de Cultură Arcuș

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail