La 4 aprilie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Academiei Române, marcând, astfel, data la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de către prezidiul instituţiei, cu prilejul „Zilei Porţilor Deschise” la Academia Română.
Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, instituție cultural-științifică care funcționează sub egida Academiei Române, se asociază invitației președintelui acesteia, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, care ne propune „să celebrăm cu toţii Academia, să-i conştientizăm din nou, în comunitate şi în comuniune, rolul de for suprem de consacrare a valorilor intelectuale şi de cercetare din ţara noastră”.
În acest sens, luni, în data de 4 aprilie a. c., ora 18.00, va avea loc conferința online cu tema „Românii din Arcul Intracarpatic în preocupările Academiei Române” susținută de către Tatiana Scurtu, cercetător al Academiei Române cu atribuții profesionale la Centrul European de Studii Covasna-Harghita și dr. Ioan Lăcătușu, membru al Consiliului de Onoare al Centrului European de Studii Covasna-Harghita.
Fără a avea pretenția unei prezentări exhaustive, conferința va prilejui o scurtă trecere în revistă a modului cum s-au raportat „nemuritorii” la problematica românilor din Arcul Intracarpatic, în istorie și contemporaneitate. În urma cercetării arhivei și bibliotecii Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” au fost identificați peste 70 de membri ai Academiei Române cu preocupări în acest sens, grupați după următoarele criterii: academicieni născuți în localități din județele Covasna și Harghita (Miron Cristea, Nicolae Colan, Nicolae Edroiu, Horia Colan); academicieni care au cuprins în opera lor aspecte din istoria și cultura Arcului Intracarpatic (George Barițiu, Vasile Pârvan, Ștefan Meteș, Ștefan Pascu, Florin Constantiniu, Dumitru Stăniloae, Eugen Simion, Ioan Bolovan); academicieni care au întreprins cercetări și au redactat volume și studii referitoare la istoria și cultura românilor din sud-estul Transilvaniei (Nicolae Iorga, Gheorghe Popa Lisseanu, Dimitrie Gusti, H. Stahl, Tiberiu Brediceanu, Constantin Brăiloiu, Vintilă M. Mihăilescu, Sabin Manuilă, Vladimir Trebici, Miron Cristea, Davin Prodan, Antonie Plămădeală, Mircea Păcurariu, Vasile Pușcaș, Constantin C. Giurescu, Nicolae Edroiu, Geo Bogza, Ioan Aurel Pop, Ilie Bădescu, Marius Porumb, Ioan Bolovan); academicieni care au sprijinit înființarea (construirea) și funcționarea bisericilor, școlilor și instituțiilor de cultură și știință românească din sud-estul Transilvaniei (Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna, Patriarhii Miron Cristea, Teoctist Arăpașu și Daniel Ciobotea, mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan, Antonie Plămădeală, Laurențiu Streza, Andrei Andreicuț, episcopul Emilian Birdaș, Constantin I. Angelescu, Valentin Vlad, Victor A. Voicu, Alexandru Surdu, Nicolae Noica, Răzvan Theodorescu, Emil Burzo, Dumitru Protase, Cornelia-Sabina Ispas); membri ai Academiei Române care au participat la manifestările cultural-științifice românești organizate în zonă, după decembrie 1989 (Radu Voinea, Alexandru Surdu, Mircea Păcurariu, Gheorghe Vlăduțescu, Ilie Bădescu, Nicolae Noica, Horia Colan, Ioan Bolovan); academicieni care au fost distinși cu premiile „I.I. Russu” și „Pr. Ilie Moldovan” pentru sprijinul acordat activității de cercetare interdisciplinară a românității din sud-estul Transilvaniei (Ioan Aurel Pop, Ioan H. Ciubotaru, Nicolae Edroiu, Mircea Păcuraru, Nicolae Noica); academicieni care au donat cărți din Biblioteca Academiei Române și din alte biblioteci publice și particulare Bibliotecii Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan (familia academicianului Nicolae Colan, Horia Colan, Gavril Ștrempel, Nicolae Noica, Augustin Buzura), academicieni din comunitățile istorice românești din afara granițelor cu care am avut și avem parteneriate și activități de colaborare (Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Vasile Tărâțeanu, Alexandrina Cernov).
Lucrările, studiile, articolele și conferințele susținute de savantul Nicolae Iorga, referitoare la conviețuirea românilor cu secuii au fost publicate, după decembrie 1989, în volume de către Petre Țurlea, Ioan Oprișan, Ioan Lăcătușu ș.a. La fel s-a procedat și cu scrierile, având aceeași temă, ale academicianului Gheorghe Popa Lisseanu, care au fost republicate de către Ioan Oprișan, Ioan Lăcătușu, Ioan Ranca, Vasile Lechințan ș.a. La Arhivele Naționale Covasna se păstrează documente referitoare la proiectul cunoscutului medic Ana Aslan de înființare a unei secții de Geriatrie în incinta castelului de la Zăbala, proiect despre care a scris, la vremea respectivă, în presa locală, ziaristul Herman Rosner.
O semnificație deosebită o reprezintă hotărârea Prezidiului Academiei Române, din anul 2018, potrivit căreia Centrul European de Studii Covasna-Harghita funcționează sub egida Academiei Române și acordarea, începând din toamna anului 2021, a unui post de cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” Târgu Mureș, cu activitate la Centrul European de Studii Covasna-Harghita.
De un real folos pentru instituțiile cultural-științifice românești din sud-estul Transilvaniei îl reprezintă sprijinul acordat de către institutele Academiei Române, din rândul cărora menționăm: Institutul de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca (director prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române), Centrul European de Studii în Probleme Etnice București (director prof. univ. dr. Radu Baltasiu), Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” Târgu Mureș (director prof. univ. dr. Cornel Sigmirean), Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” București (director dr. Cornelia-Sabina Ispas) ș.a.
Sunt, toate cele prezentate, tot atâtea argumente convingătoare pentru a ne exprima prețuirea și recunoștința noastră față de implicarea distinșilor academicieni în prezervarea și afirmarea identității lingvistice, culturale și confesionale românești pe aceste binecuvântate meleaguri pe care românii conviețuiesc de secole alături de secui, maghiari și alte etnii.
Ne exprimăm convingerea că, pe acest trainic fundament al iluştrilor înaintași, va continua implicarea ziditoare a Academiei Române în problemele specifice arealului multietnic și pluriconfesional din Arcul Intracarpatic, în consens cu provocările vremurilor pe care le trăim.
Biroul de presă al CESCH
