În cadrul celei de a XXIV-a ediţii a ZILELOR ANDREI ŞAGUNA care se desfășoară în perioada 24 iunie -9 iulie a.c, astăzi, începând cu ora 16.00, la Statuia Sfântului Ierarh Andrei Şaguna situată în Parcul „Andrei Şaguna” din Sf. Gheorghe are loc o Slujbă de pomenire pentru membrii fondatori ai Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” precum și evocarea Sfântul Ierarh Andrei Şaguna care va fi făcută de pr. dr. Sebastian Pârvu.
În cadrul aceluiași program de astăzi este cuprinsă și vizitarea punctului muzeal Prima Şcoală Românească din Sf. Gheorghe, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, începând cu ora 16.30.
***
Documente emise de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna aflate în păstrare în Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”
Sfântul Ierarh Andrei Șaguna s-a născut în decembrie 1808, la Mişcolţ în nordul Ungariei, din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole în Balcani, şi a trecut la Domnul pe data 28 iunie 1873, fiind înmormântat la Răşinari, „în haina călugărească, fără predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său”.
Între 1826-1829, urmează filozofia și dreptul la Buda. În 1829 pleacă la Vârșeț unde urmează teologia. La 1 noiembrie 1833 se călugărește și ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. Pe 2 decembrie 1847 în „Biserica Dintre Romani” din Turda, Andrei Șaguna este ales episcop al Bisericii Ortodoxe. Este hirotonit episcop pe 18 aprilie 1848, de Duminica Tomei, la Carloviț de către episcopul sârb Iosif Raiacici. La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegții, duce petiția de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nouă petiție împăratului austriac. Ideea unității românilor este conținută în „Memoriul” națiunii române din Marele Principat al Transilvaniei, din Banat, din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina, prezentat tot împăratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat și Avram Iancu.
Arhiepiscopul şi mitropolitul Andrei Şaguna a reuşit să reînfiinţeze vechea Mitropolie a Transilvaniei, în decembrie 1864, tot cu sediul la Sibiu. El este cel care a organizat noua mitropolie prin Statutul Organic din 1868, prin revenirea la vechiul principiu canonic ortodox, de implicare a laicilor în viaţa şi misiunea Bisericii. Tot el a creat o adevărată şcoală teologică sibiană prin reorganizarea vechiului Institut Teologic-Pedagogic de aici (existent din 1786), cu două secţii, cu profesori bine pregătiţi formaţi în medii universitare europene; a întemeiat şi o tipografie în 1850, în care au apărut peste 200 de lucrări, inclusiv ziarul „Telegraful Român”, cu apariţie neîntreruptă din 1853, până astăzi.
Mitropolitul Andrei Şaguna este adevăratul reorganizator al învăţământului românesc din Transilvania, ocrotit de Biserică prin cele aproximativ 800 de şcoli primare, existente numai în Arhiepiscopia Sibiului, prin Gimnaziul cu opt clase care-i poartă numele din Braşov, şi Gimnaziul „Avram Iancu” din Brad, jud Hunedoara. De asemenea s-a implicat şi în viaţa naţional-politică a românilor, fiind considerat „diplomatul revoluţiei din 1848-1849”, iar mai târziu, ca membru în Dieta Transilvaniei, în Senatul imperial din Viena şi în Casa magnaţilor din Budapesta, apără peste tot drepturile românilor. Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna sprijină ideea lui Ioan Pușcariu de a înființa Asociaţiunea Astra, el fiind ales primul președinte al Astrei. Prin strădaniile protopopului Ioan Petric al Treiscaunelor, ASTRA a fost prezentă în localitățile românești din actualul județ Covasna, încă de la înființarea sa, în 1861.
Legăturile mitropolituluiAndrei Şaguna cu credincioşii ortodocşi români din fostele scaune secuieşti au fost multiple, statornice şi de mare folos pentru dăinuirea lor identitară. În cinstea memoriei sale, în anul 1992, la Sfântul Gheorghe s-a înfiinţat Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, iar în anul 1995 s-a dezvelit statuia mitropolitul Andrei Şaguna, opera sculptorului Paul Vasilescu din Bucureşti. Aceste binecuvântate legături sunt încă puțin cunoscute de către generația actuală, astfel încât s-a ajuns până acolo ca, un publicist maghiar local, să pună sub semnul întrebării însăși prezența statuii marelui ierarh, în Sfântu Gheorghe.
Moştenirea spirituală şaguniană și expresia palpabilă a numeroaselor legături ale Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna cu românii ortodocși din această parte de țară, sunt tezaurizate şi în documente emise de marele ierah, valoroase mărturii documentare aflate în păstrare în Arhiva Centrului Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”. Câteva dintre aceste documente sunt prezentate sumar, în rândurile ce urmează, așa cum sunt ele redactate în inventarele arhivistice.
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna trimise protopopul tractului Treiscaune şi Alba de Sus privind sfinţirea bisericii noi de la Vama Buzăului şi pomenirea la slujbe a ctitorilor bisericii din Vâlcele, înfiinţarea unei tipografii în Sibiu, participarea tinerilor din Comitatul Treiscaune la slujbe duminica şi în zilele de sărbătoare. (1850)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna adresate protopopului tractului Alba de Sus privind recrutarea tinerilor, construirea unui seminar teologic ortodox la Sibiu, întâmpinarea majestăţii sale împăratului Francisc Iosif la Sfântu Gheorghe, altoirea (vaccinarea) pruncilor, aşezarea dascălilor în toate posturile vacante, realizarea unei descrieri pentru toate şcolile populare, sfinţirea bisericii noi din Ariujd. (1852)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna adresate protopopului tractului Alba de Sus privind trecerea la alte religii, salarizarea învăţătorilor, zidirea bisericii ortodoxe din Hăghig, constituirea unei asociaţii de ajutorarea a bolnavilor la Sibiu, numirea lui Ioan Şerban paroh la Mărcuş, datoria preoţilor de a purta straiele bisericeşti. (1853)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna adresate protopopului Ioan Moga privind efectuare de colecte pentru construirea şcolilor confesionale ortodoxe în satele Belin, Agustin, Ormeniş, Teliu, Budila şi a bisericilor din Mărcuş şi Hăghig, numirea de preoţi la parohiile vacante din Aita Mare şi Arini, soluţionarea „pricinii” apărute între obştile din Mărcuş, Teliu, Vama Buzăului şi Budila şi parohul din Dobârlău, Avram Comşa; achitarea taxelor de botez şi de cununie, oficierea căsătoriei militarilor după ce au primit acordul comandanţilor, acordarea unor dispense de căsătorie. (1853)
– Corespondență referitoare la efectuarea unei conscripţii a familiilor ortodoxe din Breţcu, organizarea unui bal pentru colectarea de fonduri în vederea reparării şcolii confesionale ortodoxe din Sfântu Gheorghe şi rezolvarea unor proleme administrative. (1853 – 1859)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna referitoare la obligaţia preoţilor din zona rurală de a face dări de seamă despre bolile epidemice, consemnarea averilor bisericeşti, despărţirea şcolarilor începători de cei care frecventau cursurile de mai mult timp. (1854)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna referitoare la constuirea unei case parohiale şi a unei şcoli pe seama comunităţii din Vâlcele, inventarierea patrimoniului bisericesc, liste cu copii care merg la şcoala din parohiile Aita Mare, Aita Medie, Mărcuş, Hăghig, Arini, Vâlcele, Agustin. (1854)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna referitoare la construirea şi dotarea Institutului Teologico-Pedagogic la Sibiu, darul împăratului de 60000 de florín argint pentru bisericile afectate de Revoluţia de la 1848/1849 , decretul pentru ca şcolile populare să aparţină şi de stat şi de biserică, tipărirea de cărţi bisericeşti. (1855)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna referitoare la zidirea bisericii din Aita Seacă, pedepse pentru părinţii ai căror copii nu frecventează şcoala, fundaţia înfiinţată în cinstea lui Grigore Pantesi, cumpărarea unor cărţi despre iobagii din Banat şi Ţara Ungurească. (1855-1858)
– Conspecte cu fondurile predate pentru tipărirea Bibliei, cu veniturile şi cheltuielile bisericilor din tractul Alba de Sus; conscripţii cu sufletele şi copiii umblători şi neumblători din satele Ariujd, Hăghig, Vâlcele, Araci, Micfalău, Sfântu Gheorghe, Mărcuş, Teliu, Vama Buzăului, Budila, Agustin. (1856)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna referitoare la „jalbele greşite pe care le fac preoţii, utilitatea viermilor de mătase, strângerea de milă pentru biserica din Sfântu Gheorghe, datoria de a cerceta şcolile populare, instrucţiuni referitoare la activitatea inspectorilor şcolari locali, permisiunea acordată lui Gheorghe Dogaru din Belin de a călători în Ţara Românească”. (1857)
– Cererea obştii din Aita Mare de a se organiza strângerea de milă în Ţara Bârsei pentru a-şi putea construi biserică; interzicerea capelanului Alexie Verzea din Breţcu de a călători în Moldova pentru strîngerea de fonduri. (1858-1863)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna referitoare la obligaţia obştii care doreşte să strângă bani pentru zidirea unei biserici de a cere mai întâi acordul episcopiei, obligaţia înştiinţării episcopului despre faptele nelegiuite care se petrec în protopopiat şi despre lupta pentru desfiinţarea iobăgiei după revoluţia de la 1848. (1859).
– Corespondenţă privind dotarea şcolilor nou înfiinţate, ridicarea unei biserici catedrale în Sibiu, trimiterea la Scaunul Episcopal a tuturor însemnărilor legate de istoria bisericii şi a şcolilor populare. (1859)
– Corespondenţă privind procesul de judecată între ortodocşii şi reformaţii din Chilieni pentru un loc de cimitir, stabilirea salariului dascălului (învățătorului), Gheorghe Stoian din Sfântu Gheorghe. (1859)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna referitoare la pedepsirea preoţilor care au trecut în Moldova şi Ţara Românească fără învoirea Scaunului Episcopesc. (1861)
– Programul Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). (1862)
– Corespondenţă şi contracte privind construirea unei noi biserici ortodoxe în Sita Buzăului. (1862)
– Circulare ale Episcopului Ardealului Andrei Şaguna şi ale Protopopului Ioan Moga referitoare la necesitatea de a se înfiinţa noi şcoli populare elementare şi a mări salariile învăţătorilor. (1864)
– Apelul lui Iacob Bologa, vicepreşedintele Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român pentru înfiinţarea unei Academii de drept, punându-se în evidenţă importanţa gestionării corecte a învăţământului pentru progres. (1871) . .
– Corespondenţă privind numirea şi transferarea preoţilor şi învăţătorilor din protopopiatul Treiscaune; conscripţia locuitorilor din parohia Cernatul Inferior. (1872 – 1892)
– Circulară privind comemorarea Mitropolitului Andrei Şaguna. (1878)
La toate acestea, să menţionăm și prezenţa Sfântului Ierarh Andrei Şaguna în parohiile din zonă, cu ocazia vizitelor canonice, participarea sa la sfinţirea noilor biserici, dar şi în staţiunile balneo-climaterice Vâlcele şi Covasna. Încă din timpul vieţii, credincioşii români din fostele scaune secuieşti, împreună cu toţi românii ardeleni, i-au purtat un respect deosebit, iar după trecerea la Domnul, în buna tradiţie ortodoxă şi românească, i-au cinstit aşa cum se cuvine memoria, acestui adevărat “Mesia” al românilor de pretutindeni.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
