Vremea va fi mai caldă decât normalul perioadei pe întreg teritoriul României, în următoarele patru săptămâni, în timp ce precipitaţiile vor fi excedentare în prima parte a intervalului în regiunile estice, sudice şi intracarpatice, potrivit prognozei emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru perioada 9 decembrie – 6 ianuarie 2024.
Astfel, în săptămâna 9 – 16 decembrie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă uşor mai accentuată în regiunile sud-estice. Cu excepţia regiunilor vestice, unde cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale, regiumul pluviometric va fi excedentar, mai ales în regiunile estice, sud-estice şi în zona Carpaţilor
Meridionali şi de Curbură.
În săptămâna 16 – 23 decembrie, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, iar regimul pluviometric va fi uşor excedentar în regiunile intracarpatice, în timp ce iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă.
În săptămâna Crăciunului, 23 – 30 decembrie 2024, temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, iar cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, cu posibilitatea unui uşor excedent în regiunile sudice.
În ultimele două zile ale acestui an şi primele din 2025, respectiv săptămâna 30 decembrie – 6 ianuarie, mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.
Estimările meteorologice pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 2004-2023.
ANM precizează că fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.
Conform caracterizării climatice a lunii decembrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), prima lună de iarnă se caracterizează printr-o multitudine de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie.
„O influenţă deosebită asupra ţării noastre încep să aibă din această lună, dorsala anticiclonului est-european, care se extinde deasupra sud-estului Europei şi, într-o oarecare măsură, ciclonii mediteraneeni. Temperatura aerului marchează o scădere, în medie, cu 4 – 6 grade Celsius faţă de ultima lună de toamnă”, arată ANM.
Din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se observă că în luna decembrie, valori pozitive ale temperaturii se înregistrează pe suprafeţe extinse din sudul şi vestul ţării precum şi din Dobrogea astfel: cele mai mari valori, de peste 2 grade, sunt specifice litoralului şi Depresiunii Oraviţa, iar cele cuprinse între 0 şi 2 grade caracterizează Dobrogea, cea mai mare parte a Câmpiei Române, Lunca Dunării şi dealurile şi câmpiile din vestul ţării. Valori negative, cuprinse în intervalul -4 şi 0 grade se regăsesc în Moldova, Transilvania, Maramureş şi în Dealurile Subcarpatice. Temperatura medie scade la circa -6, -4 grade Celsius în cea mai mare parte a zonei montane şi în depresiunile intramontane. În zonele montane înalte, mediile de temperatură a aerului ating valori de -8, -6 grade, cu extindere mare în Carpaţii Orientali, dar şi în cei Meridionali, iar la altitudinile cele mai mari, aceasta coboară sub -8 grade Celsius.
„Advecţiile de aer rece continental polar sau arctic determină ca adesea nopţile să fie deosebit de geroase. De altfel, temperaturile minime absolute ale acestei luni au coborât frecvent sub -20 de grade Celsius, de exemplu în anii: 2002, 1998, 1996, 1948, 1927,1902 etc”, transmit meteorologii.
În topul anilor cu cele mai reci luni decembrie se află: 1962, 1963, 1977, 1991, 1998, 2001, 2002 etc..
Temperatura minimă absolută a lunii decembrie, din România, este -34,5 grade Celsius, înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 25 decembrie 1998.
La Bucureşti, minima absolută este de -26,4 grade, înregistrată în 22 decembrie 1927, la Bucureşti-Filaret. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura minimă absolută a acestei luni este -25,6 grade, respectiv -21,5 grade, ambele înregistrate în
26 decembrie 2002.
Inclusiv în luna decembrie, dar mai rar, se produc advecţii de aer tropical în zona ţării noastre, ce determină creşteri semnificative ale valorilor termice. În astfel de condiţii sinoptice se pot înregistra temperaturi maxime ridicate, neobişnuite pentru această lună, peste 15 – 20 de grade Celsius, aşa cum s-a întâmplat în anii 1989, 1985, 1960, 1957, 1903, etc..
În topul anilor cu cele mai calde luni decembrie se regăsesc: 1982, 2015, 2019, 2020, 2022 şi 2023.
Temperatura maximă absolută a lunii decembrie în România este 23,4 grade Celsius şi a fost înregistrată la Câmpina, în data de 5 decembrie 1985.
La Bucureşti, maxima absolută este de 20,8 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 3 decembrie 1903. La Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura maximă absolută a acestei luni este 18,4 grade Celsius (9 decembrie 1960 şi 18 decembrie 1989), respectiv 18,8 grade (9 decembrie 1960).
În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, acesta este caracterizat de cantităţi medii lunare mai ridicate în partea vestică a ţării, ca urmare a advecţiilor de aer umed dinspre Marea Mediterană şi mai scăzute, în medie cu 10 – 20 mm, în cea estică.
Din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se observă că în luna decembrie, cele mai mici valori, sub 30 mm, caracterizează cea mai mare parte a Podişului Moldovei, Podişul Târnavelor, precum şi Depresiunea Braşovului şi parţial Delta Dunării. În estul şi sudul Câmpiei Române, în sudul Moldovei, în Dobrogea şi pe areale extinse din Podişul Transilvaniei precipitaţiile ating 30 – 40 mm, iar pe măsură ce înaintăm spre vest, cantităţile de precipitaţii cresc în medie la 40 – 50 mm (în vestul şi centrul Câmpiei Române şi în Câmpia de Vest).
Valori ale cantităţii de precipitaţii medie multianuală de peste 50 mm se regăsesc în Carpaţii Occidentali, nordul Carpaţilor Orientali şi vestul Carpaţilor Meridionali unde, pe areale restrânse, acestea pot depăşi 75 mm şi izolat, 100 mm.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din luna decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 349,5 mm, la Stâna de Vale, în anul 2021.
La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 184,6 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1969. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii din decembrie, s-a înregistrat tot în anul 1969 şi are valoarea de 179,2 mm şi respectiv, 171,2 mm.
În topul anilor cu cele mai ploioase luni decembrie se află: 1969, 1981, 2010, 2014, 2021, iar în topul anilor cu cele mai secetoase luni decembrie se regăsesc: 1972, 1975, 2013, 2015, 2016 etc.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 137,6 mm, la Stâna de Vale, în data de 24 decembrie 1995.
La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 58,6 mm, înregistrată în 3 decembrie 1911, la Bucureşti-Filaret. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, este 39,7 mm (4 decembrie 2010), respectiv 39,5 mm (7 decembrie 1990).
AGERPRES
