Peste 1,8 trilioane de euro așteaptă să fie împărțiți pentru următorii 7 ani statelor din componența UE, printre banii vizați fiind și sumele destinate relansării economice post-pandemie, dar Ungaria și Polonia o țin pe-a lor cu dreptul de veto. Cele două state nu acceptă mecanismul prin care fondurile europene sunt legate de statul de drept, motiv pentru care, Comisia Europeană și Germania iau în calcul decuplarea celor două țări de la banii europeni.
Pe de o parte, Ungaria și Polonia sunt ambele trimise în judecată de Comisia Europeană în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) sub acuzația că au subminat independența justiției, în timp ce la nivelul UE se dorește ca pe viitor, banii din fondurile europene să poată fi accesați doar de țările care respectă principiile statului de drept.
Fără un buget multianual aprobat și fără fondul de relansare economică, majoritatea statelor membre UE, mai ales cele din sudul și estul continentului, vor avea dificultăți economice majore din cauza efectelor pandemiei de coronavirus. Fondul de relansare ar permite alocarea de granturi nerambursabile și împrumuturi la dobânzi mici după ce Comisia Europeană s-ar împrumuta pe piețele financiare în condiții extrem de avantajoase, în numele tuturor statelor membre.
Mecanismul prin care fondurile europene pot fi condiționate de respectarea statului de drept a fost adoptat în urma unei înţelegeri între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE, permițând suspendarea fondurilor europene în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta încalcă statul de drept, dacă statele membre aprobă prin majoritate calificată această măsură împotriva respectivei ţări. Guvernele de la Varşovia şi Budapesta văd în acest mecanism un instrument politic arbitrar şi abuziv prin care să fie sancţionate ţările care promovează politici neagreate la Bruxelles. Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT. În fapt, reacția guvernului Orban Viktor față de criticile aduse de actorii europeni sunt o nouă încercare a acestuia de a masca față de propriul electorat demersurile de preluare sub controlul propriu a unei vaste părți din mass-media (inclusiv a unei bune părți din media de expresie maghiară din țările învecinate) – premisă necesară din perspectiva exercitării unor campanii propagandistice agresive de care să beneficieze doar Fidesz și sateliții săi din țările ce găzduiesc importante comunități maghiare, la pachet cu reformele din ultimii care i-au asigurat monopolul în ceea ce privește politica și controlul total asupra finanțelor publice și a justiției din Ungaria.
Chiar dacă cele 27 de state membre ar reuşi să deblocheze fondul de redresare, Comisia Europeană estimează că statele UE nu vor putea începe să acceseze sumele prevăzute în acest fond mai devreme de iunie 2021, întrucât mai este nevoie de timp pentru procesele de ratificare în statele membre şi de aprobarea executivului comunitar pentru planurile naţionale de redresare.
Cât despre bugetul multianual, pentru ca acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021 este nevoie ca liderii celor 27 de state membre să-l aprobe la summitul din 10-11 decembrie, astfel încât Parlamentul European să-l poată vota în timpul rămas până la sfârşitul anului.
Petre Andrei
