Cu cât creşte mai mult populaţia urbană, cu atât mai mult oamenii se îndepărtează de natură şi duc o viaţă contrafăcută. Şi noi asistăm zilnic la „binefacerile societăţii moderne”, care de fapt înseamnă denaturarea vieţii obişnuite şi umplerea ei cu un conţinut artificial deloc benefic.
Treptat-treptat în oraşe verdele câmpiei este luat de cenuşiul asfaltului, măreţia munţilor este înlocuită cu înălţimea blocurilor de beton şi sticlă, melodiosul şi variatul cântec al păsărilor s-a transformat în stridenţa sunetelor de claxoane şi sirene, mirificele şi odihnitoarele păduri au devenit nişte părculeţe atrofiate, puritatea aerului înseamnă doar un produs natural otrăvit de noxe, iar azurul cerului este adesea înlocuit de smogul irespirabil.
Dar lucrurile nu se opresc aici, căci oamenii nu trebuie doar să respire, ci şi să mănânce. Şi ce mănâncă ei? Carne de pui injectaţi cu hormoni de creştere, carne de vită sau de porc uneori semialterată ori tocată şi amestecată cu carne de cal sau alte produse de proastă calitate; legume şi fructe importate, cu gusturi nefireşti şi conţinând substanţe destinate păstrării durabile a unei impresii de prospeţime. În supermarketuri găseşti tot ce vrei şi nu vrei, însă cele mai multe produse alimentare conţin E-uri dăunătoare sănătăţii. Acest lucru este valabil şi pentru gama largă a băuturilor de tot felul. Până acum se făcea mare reclamă la efectele benefice ale uleiului de măsline şi lumea cumpăra, deşi este mai scump decât cel obişnuit, însă de două zile suntem bombardaţi la televizor cu ştirea că şi acesta este contrafăcut.
Să vedem ce se întâmplă dacă vrei să te îmbraci. În acest caz ai mai multe variante. Dacă ai mii de euro, te duci la Paris ori la Viena şi-ţi cumperi cele mai extravagante rochii, pantofi, poşete, costume sau tot ce-ţi doreşte inima. Dacă eşti mai amărât şi de-abia îţi duci traiul zilnic, intri la multele magazine second-hand şi după câteva ore de căutări te alegi cu ceva potrivit şi mulţumitor, însă mai ai varianta de a merge la „Piaţa rusească” sau la magazinele chinezeşti, unde găseşti toate contrafacerile „la ele acasă”. Şi iată aşa toată lumea „se descurcă” şi viaţa merge înainte aşa cum e…
Şi în această nebunie a unei vieţi tot mai trepidante lumea a uitat şi de adevăratul sens al copilăriei… Care copilărie?! Mai există aşa ceva? Deja la 2 ani copilul începe să se joace cu tableta şi telefonul mobil, la 4 ani se ocupă de calculator şi nu-i mai vine să iasă din casă, la 15-16 ani sparge serverile la NASA sau Pentagon, la 18 ani e deja un haker renumit, pe care îl caută Interpolul…Şi atunci unde mai este copilăria de altădată? Şi nu pentru că am fi noi nostalgici, dar există prin marile oraşe copii care, neavând bunici sau rude pe la ţară şi trăind mereu printre blocuri, văd vaca, porcul sau găina numai la televizor, iar celelalte animale la Grădina zoologică. Singurele animale obişnuite pentru ei sunt câinii maidanezi şi şobolanii. Despre ultimii tocmai am citit o ştire că în unele oraşe mai mari de pe Tera au apărut „şobolanii-mutanţi”, adică de mărimi neobişnuite. Cică tot hrănindu-se cu resturi alimentare aruncate de oameni, care resturi sunt pline de vitamine şi hormoni de creştere, aceştia au început să-şi mărească volumul. Şi nu ne-ar mira ca după ce vor fi adunaţi toţi câinii de pe străzi să nu apară în locul lor aceşti şobolani-mutanţi, chiar mai periculoşi decât maidanezii…
Dar oamenii trebuie să se mai şi relaxeze, adică să admire un peisaj mirific ori un minunat apus de soare, să-şi scalde picioarele într-un râu de munte, să străbată cu pasul o pădure, să inspire în voie aerul proaspăt al dimineţii, să simtă sub picioare roua binefăcătoare de pe iarba catifelată, să se lase pătruns de mireasma fânului de curând cosit ori să adoarmă liniştit în ritmul stropilor de ploaie căzând pe acoperişul casei şi să se trezească învioraţi la cel de-al treilea cântat al cocoşului. Cândva în vremuri trecute oamenii mai ştiau de toate acestea, azi însă vin obosiţi de la serviciu, de la cârciumi, baruri, discoteci, chefuri, mai dau drumul la televizor să vadă viaţa artificială, şi dacă nu au musafiri ori nu sunt meciuri, se aşază la un film cu berea, ţigara şi popcornul lângă ei şi cam asta-i „viaţa modernă” contrafăcută.
În ritmul acesta peste o sută de ani poate vom deplânge chiar şi acest tip de viaţă. De aceea, orice-ar fi, viaţa e frumoasă şi bucuraţi-vă din plin de ea!
Mihai Trifoi
