Volumul Vama Buzăului în documentele timpului cuprinde majoritatea comunicărilor prezentate în cadrul simpozionului organizat, în zilele de 1-3 august 2015, de către Primăria și Consiliul Local Vama Buzăului, împreună cu Despărţământul ASTRA „Buzăul Ardelean”, sub genericul „Buzăul Ardelean, punte de legătură între estul și vestul ca și între nordul și sudul pământului românesc”. Faptul că Primăria, Consiliul Local şi Despărţământul ASTRA „Buzăul Ardelean” au sărbătorit împreună 240 de ani de la atestarea localităţii reprezintă un demers demn de toată lauda, meritul revenind în egală măsură tuturor organizatorilor, și, în primul rând, celei care a avut inițiativa, respectiv vrednicei profesoare Corina Bărăgan Sporea, președinte al Despărțământului ASTRA „Buzăul Ardelean”, și inginerului Tiberiu Nicolae Chirilaș, primarul comunei Vama Buzului, manager performant al administrației publice locale.
Prin întreaga desfășurare și prin finalitatea sa, simpozionul a constituit o mărturie convingătoare despre valoarea pragmatică a unei inițiative inspirate, care de fapt nu a fost prima de acest fel organizată la Vama Buzăului, precum și despre importanța susținerii unor asemenea proiecte de către administrația publică locală și a colaborării principalelor instituții publice ale comunei – școala, parohia ortodoxă, căminul cultural ș. a, pentru reușita proiectului.
În același timp, simpozionul a fost o manifestare cultural-științifică apreciată unanim de către toți participanții și deosebit de bogată prin „roadele” sale, valorificate editorial în volumul de față, reprezentând și o oportunitate de a spori cantitatea de informații referitoare la istoria locală. Profesionalismul majorității invitaților a făcut posibilă introducerea în circuitul public românesc a unor documente inedite, multe în limbile germană, latină și maghiară, referitoare la istoria localității Vama Buzăului și a celorlalte așezări din depresiunea Buzăul Ardelean.
Potrivit uzanțelor, în deschiderea simpozionului, au transmis cuvinte de salut și mesaje ing. Tiberiu Nicolae Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului, prof. univ. dr. Dumitru Acu, președintele Asociațiunii ASTRA și cărturarul brașovean dr. Călin Căliman. Vorbitorii, printre altele, au afirmat că „este o datorie sfântă a celor de azi de a ne reaminti de înaintaşi, pentru a învăţa din faptele şi realizările lor în scopul pregătirii viitorului pentru urmaşi”, subliniind valoarea „ideilor directoare ale simpozionului, acelea privind legăturile spirituale dintre vatra locului și nordul și sudul, ca și estul și vestul pământului românesc”, iar prin acesta, faptul că „simpozionul din Buzăul Ardelean a constituit, în ansamblul său, o manifestare de înaltă ținută intelectuală, cultural-științifică, cu rezonanță națională”.
Primele comunicări prezentate au fost grupate, în volumul de față, în capitolul I, intitulat Vama Buzăului. File de istorie locală. Prof. Corina Sporea Bărăgan, cea mai bună cunoscătoare a istoriei localităților din depresiunea Buzăul Ardelean, autoare a mai multor lucrări, studii și articole pe această temă, în comunicarea 240 de ani de atestare documentară a comunei Vama Buzăului, realizează o incursiune concisă, dar bine documentată, în istoria așezării, începând cu principalele coordonate ale cadrului natural și istoric al zonei, apartenența comunei la structurile ierarhice administrative, în decursul timpului și, bineînțeles, o redare a principalelor evenimente istorice și a consecințelor acestora asupra vieții locuitorilor din zonă. „Așezarea localității în zonă de graniță – afirmă autoarea –, a făcut să fie bogată în evenimente istorice, dar săracă în informații, fiind mai puțin cercetată documentar, acțiune care începe să se activeze, să scoată la lumina tiparului evenimente petrecute de-a lungul timpului, consemnate în documente”. De remarcat publicarea Decretului de formare a satelor în Valea Buzăului, emis de Cancelaria Aulică de la Viena, în 12 decembrie 1774, practic „actul de naștere” al localităților din zonă, inclusiv al comunei Vama Buzăului, acum 240 de ani. În finalul comunicării, neobosita cercetătoare a istoriei locale, prof. Corina Bărăgan Sporea, conchide: „Localitatea Vama Buzăului, străveche vatră românească, a cunoscut pe parcursul timpului o largă paletă a frământărilor istoriei românești, dar cu tenacitatea cunoscută a românilor, aceștia au rezistat, păstrându-și identitatea și ființa națională”.
În comunicarea Vama Buzăului menționată în câteva documente din arhiva Bisericii Negre – Johannes Honterus – Brașov, distinsa arhivistă dr. Elisabeta Marin din Brașov, specialistă în paleografie germană, prezintă câteva documente – copii, extrase, rapoarte, din arhivele Brașovului, referitoare la Vama Buzăului și zona înconjurătoare, din perioada 1588-1823. „Documentele menționate – ține să precizeze autoarea comunicării – dovedesc frământările din acest teritoriu, care au implicat autoritățile statului, ajungând la litigii serioase și de durată. Datele prezentate reprezintă o semnalare sumară asupra bogatului material despre Vama Buzăului. Deoarece este scris în limba germană și latină, necesită timp pentru un studiu mult mai aprofundat. Acesta va contribui la elucidarea multor probleme ale istoriei localității Vama Buzăului și a zonei înconjurătoare în contextul general al istoriei transilvane”.
Eruditul istoric militar, prof. univ. dr. Ion Giurcă, din București, în comunicarea Constantin Brâncoveanu – campania din anul 1690 şi valorificarea trecătorii Tabla Buţii, pornind de la importanța trecătorii Tabla Buţii, care realiza legătura între spaţiul de sud şi de nord al teritoriului locuit de români, peste munţii din curbura exterioară a Carpaţilor Orientali, evidențiază locul şi rolul bine conturat în relaţiile politice, economice, comerciale şi, implicit a celor culturale, legături de rudenie şi convieţuire între locuitorii din aşezările rurale şi urbane din Depresiunea Braşovului şi cele din Subcarpaţii de Curbură. Din multitudinea de acţiuni militare în perioada cărora comandanţii şi forţele lor au utilizat această trecătoare, cele în legătură cu Campania din anul 1690, în cadrul căreia Constantin Brîncoveanu a avut un loc şi rol incontestabil, are specificul său, aspecte pe care autorul le-a evidențiat în cuprinsul cercetării de față. „Campania din anul 1690 – menționează prof. Ion Giurcă – a fost, incontestabil, un moment istoric de referinţă pentru a argumenta importanţa trecătorii Tabla Buţii şi din punct vedere al locului şi rolului său în timp de război”.
Cunoscuta arhivistă dr. Milandolina-Beatrice Dobozi din Tg. Mureș a prezentat comunicarea „Buzaiele” în conscripţiile româneşti şi maghiare de secol XIX. „Titlul – ne informează autoarea – motivează demersul publicistic de faţă – o sinteză a informaţiilor toponimice şi demografice, edite şi inedite, cu referire directă la cele trei localităţi a căror denumire cuprinde termenul comun „Buzău”, în ordine strict alfabetică: Întorsura, Sita şi Vama.” Cu acribia recunoscută, dr. Milandolina-Beatrice Dobozi prezintă o mare cantitate de informații din cele mai diverse surse edite și inedite, referitoare la localitățile din depresiunea Buzăului Ardelean, iar în final, precizează: „Am dorit să sintetizăm aceste informaţii pentru a deschide orizonturi de cercetare ce merită abordate din perspective multiple. Recensămintele şi alte lucrări de natură demografică permit, în însoţire obligatorie cu documente de arhivă, o (re)scriere a istoriei acelor locuri devenite «sensibile» prin coordonatele lor geografice, prin structura lor etnică şi confesională, prin «discuţiile» în contradictoriu şi chiar mai mult, despre trecutul prezentul şi viitorul lor. Ceea ce este valabil şi pentru cele trei «Buzaie» transilvane”.
La rândul nostru, am prezentat comunicarea intitulată Câteva date privind evoluția structurii etnice și confesionale a populației din localitățile Depresiunii Buzăului Ardelean (1850-2011), în care ne-am oprit doar la câteva aspecte principale referitoare la evoluția structurii etnice și confesionale a populației din localitățile Depresiunii Buzăului Ardelean, în perioada 1850-2011. Valorificând informațiile din recensămintele vremii, în prezenta comunicare sunt redate sintetic date referitoare la: numărul populaţiei de naționalitate română și de alte etnii, evoluţia structurii confesionale, structura socio-profesională a populaţiei, informații despre știinţa de carte, la sfârşitul sec. al XIX-lea, precum și despre dotările gospodăreşti, numărul animalelor și al pomilor fructiferi, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Din toate aceste informații, rezultă faptul că „Depresiunea Buzăul Ardelean, în perioada de referință, a fost şi este o oază de românitate care, istoriceşte, a aparţinut de scaunul Treiscaune, parţial şi temporar de comitatul Alba Superioară, cu excepţia perioadei interbelice, când a făcut parte din judeţul Braşov, judeţ de care aparţine în prezent comuna Vama Buzăului. Din punct de vedere confesional, românii au aparţinut aproape în totalitate religiei ortodoxe; cultele neoprotestante s-au extins, mai ales în Barcani, Sita Buzăului şi Vama Buzăului, după cel de-al Doilea Război Mondial. Urmând evoluţia generală din societatea românească, nivelul de şcolarizare a populaţiei din localităţile Buzăului Ardelean a crescut în ultimii 70 de ani, perioada în care s-a diversificat şi îmbunătăţit şi structura socio-profesională a populaţiei”.
Prof. Vasile Stancu, din Sfântu Gheorghe, bun cunoscător a istoriei localităților din depresiunea Întorsurii Buzăului, localități în care a funcționat zeci de ani ca profesor de istorie, a prezentat comunicarea Vama Buzăului în documentele Prefecturii Treiscaune la începutul anului 1919. Potrivit relatărilor autorului, formulate în rezumatul comunicării, în prima parte a acesteia, „sunt punctate câteva din acțiunile desfășurate de românii transilvăneni pentru crearea cadrului politic și instituțional necesar preluării puterii din mâna autorităților maghiare și unirii acestei provincii cu România, în contextul politico-militar de la sfârșitul Primului Război Mondial. În acest sens, se subliniază faptul că nu a existat un vid de putere politico-administrativă la nivel local, în perioada preluării puterii de Consiliile Naționale Românești și Gărzile Naționale, instalarea noilor autorități realizându-se rapid, atât pe cale pașnică cât și prin forță. Dar idealurile guvernării noilor structuri politico-administrative transilvane, reprezentând o populație până atunci marginalizată, impuneau o nouă legislație care să reglementeze noile realități politico-administrative și social-economice, promovate și susținute atât de populația românească din Transilvania cât și de statul român, devenit prin actele Unirii de la Alba Iulia, autoritatea suverană. Astfel, în mod normal, a existat un vid legislativ, rezultat din lipsa legilor care să reglementeze noile realități. Pe acest fond, de vid legislativ, au loc numeroase neînțelegeri între populația română și vechii stăpânitori, neînțelegeri care s-au concretizat prin petiții, reclamații, cereri, procese verbale, note, adresate Prefecturii Treiscaune sau întocmite de ea, documente redate în comunicarea de față”.
Directoarea școlii gimnaziale din localitate, profesoara Alexandra Ionașcu, a prezentat comunicarea Școala din Vama Buzăului la 190 de ani. Tabloul general al funcționării învățământului confesional în Transilvania, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea – afirmă autoarea comunicării – se regăsește și în localitatea Vama Buzăului, locuită în majoritate de români ortodocși. Biserica din localitate a organizat școala în „tinda” bisericii sau în locuința preotului, menționată documentar în anul 1824. Pe baza unor documente laice și bisericești, sunt prezentate, cronologic, informații referitoare la evoluția învățământului: șirul învățătorilor și profesorilor, starea localurilor școlare și a dotărilor, numărul elevilor etc, cât și proiectele implementate și performanțele obținute de școala din Vama Buzăului, în perioada postdecembristă. În concluzie, se apreciază faptul că „învățământul din Vama Buzăului, care a trecut prin etape vitrege de-a lungul vremii – războaie, represiuni naționale, dictaturi –, permanent a lucrat pentru luminarea neamului prin instruire și educație și a promovat cele mai eficiente măsuri pentru împlinirea misiunii școlii naționale”.
Din această succintă incursiune în istoria localității, nu putea lipsi comunicarea intitulată Pagini din istoria Parohiei ortodoxe Vama Buzăului, prezentată de prof. Corina Bărăgan, pe baza surselor arhivistice, inclusiv a celor aflate în arhiva Parohiei ortodoxe din localitate. La fel ca în toate localitățile românești din Transilvania, și în Vama Buzăului întreaga viață comunitară s-a desfășurat în jurul bisericii ortodoxe. Credința strămoșească, limba română, tradițiile moștenite de la înaintași, toate reperele identitare românești au fost păstrate și promovate de parohia ortodoxă din localitate. În comunicare sunt redate cronologic și concis principalele aspecte referitoare la istoria bisericii ortodoxe din Vama Buzăului și împrejurimi: lăcașurile și obiectele de cult, tezaurul de carte veche bisericească, preoții și colaboratorii lor, relațiile cu ierarhia de la Sibiu, dar și cu administrația publică locală, momentele de restriște, cât și cele de libertate.
Comunicările prezentate în capitolul II, intitulat Crâmpeie de istorie regională și națională, sunt grupate cronologic și tematic, astfel: evenimente petrecute înainte de Marea Unire – Octavian C. Tăslăuanu şi Războiul de Reîntregire a Neamului (prof. Ilie Șandru, din Toplița) și Localitatea Araci şi „Astra” până la Marea Unire (Petru Bularca, Maria Bularca, din Sfântu Gheorghe); evenimente din perioada interbelică – Despre procesul integrării administrative a Transilvaniei în structurile României Mari, 1918-1925 (prof. univ. dr. Gheorghe Calcan) și Repere arhivistice: Cercul de recrutare (Cercul teritorial) Braşov (1919-1950) (Felicia Ţucă și dr. Cornel Ţucă); evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și consecințele acestora – Tabăra de la Timișul de Sus, refugiu pentru polonezi în anii 1939-1940 (Domnița Rațiu) și Despre Cimitirul Românesc de Onoare de la Țiganca (prof. Doina Focșa); aspecte din viața și activitatea unor personalități ale vieții publice românești – Valeriu Branişte – trecutul şi viitorul unei personalităţi (dr. Ruxandra Nazare) și Veniamin Tohăneanu – un călugăr rugător, statornic şi foarte harnic (pr. Marius Gheorghe Banciu).
În anul când sărbătorim Centenarul Marii Uniri, în comunicarea sa, prof. univ. dr. Alexandru Porțeanu, cu autoritatea academică recunoscută, pledează Pentru o viziune de secol XXI asupra chestiunii Trianonului. „Apropierea Centenarului Marii Uniri a românilor – afirmă istoricul bucureștean – ne atrage atenția asupra faptului că acest eveniment istoric nu se reduce la sărbătorirea solemnă a zilei de 1 Decembrie. Aceasta a fost precedată de evenimente importante începând din 1917, continuând cu cele din primăvara și toamna anului 1918, apoi în 1919, culminând cu încheierea Tratatelor de Pace. Dintre cele trei Tratate de Pace fundamentale, de la sfârșitul Primului Război Mondial, tratatul cu Ungaria semnat la 4 iunie 1920 la Trianon, ratificat de Ungaria la 26 iulie 1921 și numai astfel intrat în vigoare, a avut cele mai importante consecințe în relațiile internaționale privitoare la statele și popoarele din Europa Centrală și Sud-Estică. (…) Privite în perspectiva istorică de aproape un secol, aceste desfășurări (analizate pertinent în comunicare – n.n.) nu au fost uniforme, lineare, evoluția lor putând fi înțeleasă mai nuanțat prin descifrarea fazelor istorice ale memoriei Trianonului”.
Prin întrega sa desfășurare, simpozionul și-a atins obiectivul: istoria localității Vama Buzăului s-a îmbogățit considerabil. Comunicările prezentate au pus în evidență noi pagini din istoria așezării, dar și a localităților învecinate, precum și date despre implicarea satelor din Buzăul Ardelean în desfășurarea unor evenimente cu reverberații naționale și internaționale. Au fost evidențiate noi aspecte ale legăturilor îndelungate, multiple și statornice economice, sociale și culturale cu locuitorii așezărilor vecine din Țara Românească, cât și despre importanța trecătorii Tabla Buţii, care realiza legătura între spaţiul de sud şi de nord al teritoriului locuit de români, peste munţii din curbura exterioară a Carpaţilor Orientali, prezența unor mari personalități ale istoriei naționale în zonă, printre care Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, procesul integrării administrative a Transilvaniei în structurile României Mari și schimbarea condiției economice și sociale a locuitorilor comunei după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, crâmpeie din viața și activitatea unor importante personalități ale istoriei naționale (Octavian Codru Tăslăuanu, Valeriu Braniște, Veniamin Tohănean).
Documentele prezentate în anexele redate în capitolul III completează și sporesc valoarea documentară a volumului. Cititorul este informat despre personalitățile născute și formate în Vama Buzăului și care, prin cariera lor profesională, rosturile însemnate din viața publică românească și prin portretul lor moral, fac cinste localității natale. Sunt prezentați primarii comunei, oamenii care, în vremuri mai bune sau mai vitrege, au asigurat conducerea administrației publice locale, buna gospodărire a localității și funcționarea instituțiilor acesteia. De un real interes sunt informațiile referitoare la instituțiile, societățile comerciale și obiectivele turistice existente în localitate, la data redactării volumului.
Se cuvine o mențiune specială pentru valoarea documentară deosebită a ilustrațiilor redate în capitolul IV, imagini care redau instituții, evenimente și chipuri de oameni care au asigurat dăinuirea românească în această parte binecuvântată de țară.
Sincere felicitări îngrijitoarei volumului și tuturor celor care au sprijinit-o în editarea acestuia. Așteptăm cu interes publicarea monografiei comunei Vama Buzăului, purtând semnătura profesoarei Corina Bărăgan Sporea, devenită, prin munca sa de cercetare, un autentic „cronicar” al binecuvântatelor meleaguri ale Buzăului Ardelean.
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
