La sfârşitul acestei săptămâni, înainte de Lăsata Secului, locuitorii din Zona Buzaielor sunt aşteptaţi să ia parte la „O şezătoare la ţară” ce va avea loc sâmbătă, începând cu ora 18.00, la Căminul Cultural din Sita Buzăului.

Iniţiatorul, organizatorul şi totodată coor­donatorul acestui important eve­niment din viaţa unei comunităţi rurale, Daniel Neagoe, director al Căminului Cultural din Sita Buzăului, ne-a spus că prin organizarea unor astfel de progra­me culturale se urmăreşte păstrarea şi perpetuarea obiceiurilor româneşti, pentru ca tinerii din zilele noastre să le cunoască şi să le ducă mai departe.

La şezătoarea de la sfârşitul acestei săptămâni femeile şi tinerele din zonă, printre care se numără şi doamna Lenuţa Olar din Sita Buzăului ce stăpâneşte foarte bine toate meşteşugurile vechi, îşi vor demonstra priceperea la cusut, ţesut la război şi chiar torsul lânii, în timp ce alţi  participanţi vor spune glume, poveşti şi poezii. Atmosfera de sărbătoare va fi între­ţinută de artişti şi grupuri culturale din zonă precum  corul „Plai Întorsurean” din În­torsura Buzăului, „Brâul Sitean” din Sita Buzăului, formaţia de dansuri bătrâneşti din Ciumernic, grupul vocal „Pădurenii” din comuna Barcani, Macoş Nicolae – un talentat poet din Sita Buzăului, solista vocală Mălina Boricean şi mulţi alţii.

După cum se ştie, şezătorile au reprezen­tat, dintotdeauna, un prilej de întâlnire pentru tinerii şi bătrânii din lumea satelor care, în tihna serilor lungi pot  îmbina, într-un mod plăcut, lucrul -ţesutul, cusutul, torsul, strunjitul porumbului etc., cu dis­tracţia – poveşti, glume, muzică, joc şi voie bună. Potrivit lui Daniel Neagoe, şezătoarea era de fapt o întâlnire sătească ad-hoc, care avea loc în casa unuia sau a mai multor localnici şi avea un caracter lucrativ şi distractiv. Şezătorile aveau loc de cele mai multe ori în serile zilelor lucrătoare, locul de desfășurare fiind anunţat din timp de către gazdă (Hai cu lucrul diseară la mine! sau Hai la şezătoare!).  În zona Depresiunii Întorsura Buzăului aceste evenimente se desfăşurau în grupuri restrânse de 8-12 bătrâni şi copii. Numărul mic de participanţi se datora faptului că locuinţele tradiţionale ţărăneşti din zonă erau mici şi aveau două încăperi: camera de zi ce era folosită ca bucătărie şi dormitor şi camera de la drum.

Şezătorile aveau loc, de obicei, în perioada rece a anului, după încheierea muncilor agricole la câmp, până de Crăciun şi Anul Nou. A doua perioadă a şezătorilor se desfăşura după Anul Nou şi până la Paşti. Cu prilejul şezătorilor, în afară de lucrul obişnuit – cusutul, torsul – erau povestite obiceiuri, spuse glume, ghicitori, zicale, proverbe şi erau recitate poezii. Tot la  şezătoare se cânta şi uneori chiar se juca, multe dintre aceste dansuri şi jocuri păstrându-se până în zilele noastre.

Lecţie de arheologie   

La organizarea evenimentului „O şeză­toare la ţară” îşi aduc contribuţia, în acest an, şi reprezentanţii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni  (MNCR) din Sfântu Gheorghe, care, cu acest prilej vor ţine o lecţie deschisă de arheologie cu tema: Cercetările arheologice de la Cremenea – Malul Dinu Buzea, susţinută de Conf. Univ. Dr. Marian Cosac de la Universitatea Valahia Târgovişte (UVT), dr. George Murătoreanu (UVT), dr. Alexandru Radu (DPCPJD) şi dr. Dan Buzea (MNCR). Cu această ocazie va fi prezentat şi filmul realizat în timpul proiec­tului „Tabăra experimentală – Silex Tools” ce s-a derulat în anul 2011, pe teritoriul fostu­lui sat Cremenea „Malu Dinu Buzea”, sit preistoric de care  se leagă începuturile arheologiei preistorice în Transilvania.

Maria Graur

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail