UDMR ia în calcul ieşirea de la guvernare, motivul fiind, potrivit „Gândul”, intervenţia MAE într-un proces la Curtea Europeană de Justiţie, căreia UDMR i se adresase după ce, în septembrie, CE a respins Iniţiativa Cetăţenească Europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale, iniţiată de Uniune, transmite Romanian Global News.
Conform sursei citate, preluate de www.mediafax.ro, tensiunile ar fi fost generate de intervenţia MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale – Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor. „Gândul” notează că MAE a susţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziţionându-se astfel împotriva UDMR. De asemenea, Kelemen Hunor a declarat pentru „Gândul” că nu a existat o consultare în coaliţie pe tema acestui subiect.
Iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici – „Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală”, „Politica de dezvoltare regională”, „Participarea şi implicarea societăţii civile”, „Egalitate şi anti-discriminare”, „Media audio-vizuală şi conţinutul digital” şi „Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale” – a fost respinsă de Comisie pe motiv că „în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii”. „Decizia a fost una politică”, a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunţând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiţie. „Gândul” relatează de asemenea că România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cerere de intervenţie care a şi fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentaţiei fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. Conform sursei citate, MAE a susţinut aceeaşi poziţie cu Comisia Europeană.
Potrivit „Gândul”, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi avut o discuţie cu premierul Victor Ponta, în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenţiei transmise de MAE. Potrivit unor surse din Coaliţie, citate de „Gândul”, şeful guvernului a vorbit cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care i-ar fi spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiţii, UDMR ar lua în calcul ieşirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuţie pe care Kelemen Hunor şi Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare.
Referitor la acest subiect, preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat pentru „Gândul” că subiectul intervenţiei României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliţie. „A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei”, a declarat liderul Uniunii.
Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare, în condiţiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen Hunor a spus: „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziţia mea foarte hotărâtă o cunoaşte premierul, de la el aştept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!”.
În eventualitatea plecării UDMR de la guvernare, Victor Ponta se poate baza pe o majoritate de 317 deputaţi şi senatori de la PSD, PPDD, PC şi minorităţi. Acestora ar urma să li se alăture şi cei care l-au urmat pe Călin Popescu Tăriceanu, în jur de 20 de aleşi, ceea ce ar asigura o susţinere cu aproape 50 de voturi în plus decât cele 288 minimum necesare.
Corlățean ridică MAE din genunchi, în picioare
Poziţia exprimată de România prin intermediul MAE referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul UE privind Iniţiativele cetăţenesti „Minority SafePack” reprezintă „o poziţie consecventă a statului”, „o chestiune de stat” şi nu „un orgoliu de ordin personal”, afirmă ministrul de Externe.
Titus Corlăţean adaugă că, din această perspectivă, apreciază că „exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic”.
„Cele două iniţiative cetăţeneşti privind minorităţile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană şi statutul acestora au fost respinse anterior de către Comisia Europeană. Această respingere a ţinut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competenţele naţionale ale statelor membre. Decizia de respingere a celor două Iniţiative cetăţeneşti a fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de către semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale”, menţionează Titus Corlăţean, conform comunicatului.
Potrivit ministrului de Externe, România a trimis cerere de intervenţie în ambele cauze, iar într-una dintre ele a participat şi la faza scrisă prin transmiterea observaţiilor.
„Desigur, în această procedură juridică se confruntă două puncte de vedre contradictorii, unul al Uniunii Europene, pe care România îl consideră corect şi îl susţine, iar, pe de altă parte, se află Ungaria – parte intervenientă în proces, care doreşte să îşi atingă, prin intermediul Uniunii Europene, dezideratul de a deveni un tutore transnaţional al minorităţilor etnice maghiare din state membre ale UE”, adaugă el.
„Poziţia exprimată de România prin intermediul MAE reprezintă o poziţie consecventă a statului nostru, o chestiune de stat şi nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de Externe, că exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic”, precizează Titus Corlăţean.
„În concluzie, subliniez că această dezbatere nu poate fi tratată într-o cheie de politică internă, ci este o problemă de stat, care impune o abordare consecventă şi fermă de pe poziţia promovării interesului naţional şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene”, conchide Corlăţean.
Ministrul Titus Corlăţean a declarat, duminică, referindu-se la declaraţii ale liderilor UDMR privind demersul MAE legat de iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, că nu consideră corect să se ceară o derogare de la poziţia constantă a statului român, iar comentariul public a fost „neinspirat”.
„Nu cred că ar trebui să complicăm lucrurile, lucrurile sunt în realitate mult mai simple. Există în UE domenii care ţin de competenţa Uniunii Europene, de Comisia Europeană, reglementează Uniunea Europeană în anumite domenii pentru statele membre şi domenii rezervate competenţei suverane aparţinând statelor membre. Nu este o noutate faptul că protecţia minorităţilor naţionale este un domeniu rezervat statelor membre ale Uniunii Europene. Poziţia României, care coincide cu poziţia marii majorităţi a statelor membre aparţinând Uniunii Europene şi cu poziţia Comisiei Europene, nu este o noutate. Nu este un lucru care să fi apărut de ieri sau de astăzi. Noi am reconfirmat această poziţie, pentru că în plan intern România a făcut în toţi aceşti ani eforturi uriaşe, extrem de importante, cu sprijinul UDMR şi al celorlate asociaţii aparţinând minorităţilor naţionale din România şi am ajuns la un nivel de protecţie, un standard remarcabil, apreciat la nivel european. Noi nu am schimbat o poziţie şi nu aveam ce discuta în schimbarea poziţiei statului român”, a declarat Corlăţean, răspunzând unor întrebări.
Potrivit ministrului, „faptul că, de exemplu, Ungaria a intrat în această procedură susţinând o cauză care nu este acceptată la nivel european este un punct de vedere pe care Ungaria are dreptul să şi-l susţină”.
„Am văzut un comentariu al UDMR că am fi amestecat şi Ungaria. Nu, nu am amestecat Ungaria, Ungaria este parte intervenientă în cele două proceduri – pentru că sunt două proceduri -, este dreptul suveran şi al statului român să-şi prezinte o poziţie pe care o afirmă constant de ani şi ani de zile”, a menţionat el.
Romanian Global News
