Problema pagubelor provocate de urși, în județul Covasna, pare să nu aibă rezolvare, în condițiile în care zilnic sunt semnalate, din diverse localități, atacuri ale animalelor sălbatice. Solicitările repetate pentru găsirea unor soluții, ale autorităților locale dar și județene, par să fie ignorate de către ministere, în timp ce covăsnenilor le este din ce în ce mai teamă să iasăîn propriile grădini, după căderea serii.
Potrivit legislației în vigoare, lupul și ursul sunt specii strict protejate, inclusiv la nivel european, vânarea lor fiind interzisă, cu excepția anilor în care autoritățile de mediu stabilesc că efectivul depășește optimul ecologic. Autoritățile estimează că în judeţ trăiesc în jur de 1.300 de urşi, un număr aproape dublu faţă de efectivul optim. Din acest motiv, Consiliul Județean Covasna, consiliile locale, dar și fermieri din județ au adresat numeroase cereri și petiții Ministerului Mediului pentru acordarea unor derogări în vederea înlăturării animalelor care produc pagube și prezintă un pericol în special pentru locuitorii din zonele rurale, unde urșii își fac frecvent simțită prezența, chiar și în interiorul localităților. Toate solicitările pentru luarea unor măsuri concrete și urgente nu au avut nici un rezultat, iar autoritățile locale sunt în imposibilitatea legală de a lua măsuri, cu toate că sesizări cu privire la prezența urșilor, atât în zonele rurale cât și în cele urbane, sosesc zilnic.
Conform ultimelor date furnizate de către Agenția pentru Protecția Mediului Covasna, numai în luna august, urșii au provocat pe raza întregului județ pagube însemnate, pătrunzând în gospodăriile oamenilor de 19 ori. Astfel, au fost ucise de către aceste animale sălbatice 22 de oi, 2 capre, 10 vaci, 7 familii de albine și un cal.
Ultimul atac, la Bățani, chiar în această săptămână
Ultimul caz s-a înregistrat chiar în cursul acestei săptămâni, în satul Herculian, care aparține de comuna Bățani, unde ursul a atacat o bovină.
Primarul comunei, Simon Andras, a trecut de la revoltă, la disperare și în final la resemnare văzând că, deși au existat nenumărate interpelări ale miniștrilor mediului și agriculturii cu privire la pericolul pe care îl reprezintă animalele sălbatice în zonă, acestea au rămas fără ecou.
„În fiecare zi sunt atacuri de urs la noi. Cred că țara întreagă spune că mai presus e ursul decât cetățeanul sau interesul și hrana oamenilor. Gospodarii se chinuiesc inclusiv cu livezile, că nu doar în ceea ce privește animalele face ursul pagube, ci și în livezi. Mai presus pare a fi ursul și hrana ursului, decât omul și hrana omului. Entitățile statului, inclusiv ministrul, toate cunosc situația. Doar o putere ascunsă, cred că diabolică, dirijează din spate: <<Lasă ursul să-i mănânce pe toți>>- eu așa mă gândesc, că altfel nu pot să îmi explic cum poți să concepi să vezi atâta pagubă, atâta amar ce produce oamenilor, atâtea necazuri, zilnic, zilnic, zilnic, de ani de zile, și nimeni nu rezolvă situația. În Bățani au fost de la începutul anului 22 de atacuri, până acum, 22 de vaci…o cireadă de vaci. Închipuiți-vă că în zona dumneavoastră, câteva blocuri aveau laptele asigurat de la această turmă de vaci. Anual avem această problemă. Până în toamnă, ajungem la peste 40-50 de vaci ucise, deci o cireadă de vaci care anual dispare, și nu îi pasă nimănui.”, a declarat cu amărăciune Simon Andras.
Din păcate, urșii au căpătat din ce în ce mai mult curaj și nu mai atacă doar animalele aflate la pășunat, în afara localităților. Având în vedere că aceștia sunt protejați de lege, împușcarea lor fără autorizație specială constituind faptă penală, urșii nu se mai tem de oameni, pe care nu îi mai recunosc drept vânători, ci potențial vânat. Animalele au ajuns chiar să se plimbe nestingherite, în toiul zilei, prin curțile oamenilor, prin livezi, să intre în grajduri și șuri, oriunde cred că pot găsi o pradă ușoară ori o sursă de hrană care să nu presupună un effort deosebit.
Însuși primarul comunei Bățani a declarat că a ajuns să se teamă pentru viața lui atunci când își lucrează pământul, ca orice gospodar: „Intră și în sat urșii. Doar în grădina mea vin patru. Eu dacă rămân cu mașina în pană în grădina mea, nu am curaj să vin în casă pe jos, ci îi dau telefon soției sau vecinului să vină după mine. Ne-a fost foarte greu să ne schimbăm părerea față de comportamentul urșilor. În copilărie, aveam 5-6 ani, mergeam singur la izvor. Acum, om mare nu poți să te duci pe acea cărare la izvor. Pe atunci ne învățau părinții: <<fluieră, tușește, fă gălăgie, că nu te atacă nimic, astfel>>. Acum vine spre tine, vine că îi e foame, vine că e învățat, că este crescut undeva într-un cartier de la marginea orașelor. Schimbări mai așteptăm doar de la Dumnezeu…”
Scrisoare deschisă către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (N.A.D.R.) și către Premierul României
Exasperați de atacurile repetate ale urșilor asupra gospodăriilor și culturilor agricole, reprezentanții Asociației Crescătorilor de Bovine din județul Covasna au adresat, în cursul lunii iulie, o scrisoare deschisă primului-ministru Viorica Dăncilă, precum și ministrului agriculturii, Petre Daea, prin care solicită luarea unor măsuri concrete, în vederea prevenirii acestor situații.
„În numele fermierilor nemulțumiți de situația creată prin înmulțirea excesivă a urșilor care produc numeroase pagube atât prin distrugerea culturilor furajere, răpirea animalelor aflate la pășunat, cât și prin atacul direct asupra persoanelor din foarte multe localități, ne adresăm dumneavoastră. (…) Deși am primit asigurări ferme din partea ministrului mediului, până în prezent măsurile luate sunt nesemnificative, situația degenerând pe zi ce trece. S-a ajuns ca în prezent, în majoritatea localităților, oamenilor să le fie teamă să iasă pe stradă după înserat, iar pagubele produse să fie însemnate. De asemenea, din același motiv, nu se găsesc oameni dispuși să păzească animalele. Din cauza formalităților complicate, unii chiar renunță la solicitarea despăgubirilor.”, se arată în cuprinsul documentului transmis atât către M.A.D.R., cât și Cabinetului Primului Ministru.
„Ne adresăm dumneavoastră cu toată încrederea, știind că sunteți una din puținele persoane care ne înțelege cu adevărat și are disponibilitatea de a ne ajuta cu fapte concrete și nu doar cu vorbe. Vă rugăm cu tot respectul a ridica problema gravă cu care ne confruntăm în prima ședință de Guvern. Avem toată încrederea că nu ne veți dezamăgi iar sprijinul primit va dezamorsa situația tensionată din momentul de față.” – astfel se încheia scrisoarea deschisă adresată premierului Viorica Dăncilă, scrisoare care la mai bine de o lună de la înaintare, nu a primit nici un răspuns.
Cabinetul ministrului Petre Daea a emis totuși, în mai puțin de o săptămână un răspuns, prin care aruncă întreaga responsabilitate, cel puțin în ceea ce privește acordarea despăgubirilor, pe seama administratorilor fondurilor de vânătoare: „Cu privire la despăgubirile pentru pagubele produse de animalele sălbatice culturilor agricole, menționăm că în condițiile art.1, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 407/2006, administratorul fondului cinegetic este autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și asigură administrarea faunei cinegerice, respectiv Ministerul Apelor și Pădurilor.”, se arată în răspunsul emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală de Politici Agricole.
În document se mai arată că „în prezent Ministerul Apelor și Pădurilor derulează procedura de elaborare a unui nou proiect de Hotărâre de Guvern privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, destinat să înlocuiască H.G. nr. 1679/2008. Proiectul de hotărâre mai sus menționat a fost analizat și amendat de către Direcția Generală Politici Agricole din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în scopul aplicării unei proceduri corecte, simple și rapide de constatare a pagubelor, de stabilirea a cuantumului despăgubirilor și a răspunderii civile, inclusiv a sancțiunilor pentru cei răspunzători de neacordarea despăgubirilor în cunatumul legal și în timp util.”
În acest sens, potrivit aceluiași document, în prezent este înregistrat, în Parlamentul României, un proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea Legii vânătorii și a fondului cinegetic nr. 407/2006. Ordonanța de Urgență nu pare să fie, însă, o prioritate pentru aleșii din Parlament, având în vedere că aceasta a fost concepută încă de anul trecut, însă așteaptă încă să fie aprobată.
Oana-Mihaela Costache
