Directorul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Covasna, Gheorghe Neagu, a fost prezent luni, 4 septembrie a.c., la ședința desfășurată în cadrul Ministerului Mediului, în care a fost anunțată intrarea în vigoare a Ordinului numărul 1169/2017 pentru aprobarea nivelului de intervenție în cazul speciilor de urs și lup, în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante.
Ordinul Ministrului Mediului, publicat în Monitorul Oficial de ieri, 5 septembrie 2017, reglementează condițiile de implementare a derogărilor de la statutul de specii strict protejate, stabilit prin legislația națională de mediu în vigoare, pentru speciile lup și urs, cu condiția să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor menționate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural, numai în vederea prevenirii producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice și pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri, ori în interesul sănătății și securității publice.
Concret, la nivel național vor putea fi capturate în vederea relocării, ori, după caz, împușcate, un număr de 140 de exemplare de urși, precum și 97 de exemplare de lupi. La nivel zonal, se va stabili ulterior câte exemplare din aceste specii vor fi înlăturate, în funcție de pagubele produse în rândul animalelor domestice și a culturilor agricole. Directorul Agenției pentru Protecția Mediului Covasna, Gheorghe Neagu, a precizat că în cazul în care un urs, de exemplu, produce pagube repetate în gospodării, gestionarul fondului de vânătoare va cere derogare pentru relocarea animalului, dacă se găsește un gestionar al altui fond de vânătoare care să îl accepte, ori împușcarea acestuia, în funcție de pericolul pe care îl reprezintă animalul. De regulă, relocarea se face în zone nepopulate de către om, în munți, în arii izolate de civilizație.
Pagube produse la nivel de județ
La nivelul județului Covasna, de la începutul anului și până acum au existat 165 de cazuri în care urșii au făcut pagube în gospodării ori în culturile agricole, au fost atacate 25 de bovine, 203 ovine, 15 caprine, 10 porcine, două cabaline, 2 măgari, 96 de găini și rațe, și au fost distruși 94 de stupi. În ceea ce privește pagubele produse la culturile agricole din județ, urșii au distrus 26,32 de hectare de porumb, 1,3 hectare de grâu, 1,6 hectare de sfeclă, 4,5 hectare de ovăz, 1,5 hectare de floarea soarelul, precum și 6 pomi fructiferi.
Datele APM Covasna arată că au avut loc cinci atacuri ale lupilor, în care le-au căzut pradă optsprezece oi, constatându-se o creștere semnificativă a pagubelor produse de către aceștia, față de anul precedent.
Mistreții sunt cea de-a treia specie, de data aceasta neprotejată de lege, care face ravagii în culturile agricole. La Agenția pentru Protecția Mediului Covasna au fost înregistrate 32 de cazuri de distrugeri, după cum urmeaza: 47 de hectare de porumb, 1,105 hectare de grâu, 1,3 hectare de sfeclă și 6,6 hectare de cartofi.
Directorul instituției, Gheorghe Neagu, a precizat că „pagubele (produse de mistreți – n. red.) sunt mult mai mari (decât cele înregistrate oficial – n. red.), pentru că agricultorii au renunțat să mai depună cereri de despăgubire, având în vedere că mistrețul nu este o specie protejată, și astfel nu se mai acordă despăgubiri de la minister pentru distrugerile produse de acesta. După lege, pagubele produse de mistreți ar trebui să fie despăgubite de către gestionarii fondurilor de vânătoare, dar cum bani nu sunt, vor fi oferite mai puține despăgubiri.”
În baza Hotărârii Guvernului numărul, 1679 din 10 decembrie 2008, comisia de constatare a pagubelor produse de animalele sălbatice, la nivelul gospodăriilor și a culturilor agricole, este constituită din: reprezentantul aparatului de specialitate al primarului unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia s-a sesizat paguba, un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. După caz, la constatarea pagubelor pot participa reprezentanţi ai gestionarului faunei de interes cinegetic din cuprinsul fondului cinegetic şi ai structurii de administrare a ariei protejate neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă. Constatarea pagubei se face la cererea scrisă a persoanei păgubite, depusă la primăria localităţii pe teritoriul căreia s-a produs paguba, în termen de cel mult 24 de ore de la constatarea distrugerii, de către proprietar.
Atâta vreme cât habitatul sălbăticiunilor se suprapune cu cel al omului, interacțiunile sunt inevitabile; în consecință, vor fi luate măsuri de relocare sau împușcare numai a acelor exemplare din speciile protejate, de urs și lup, care produc pagube în gospodării și culturi agricole, în mod repetat.
Oana-Mihaela Bărzic
