Urmaşul lui Moş Ion Roată: De 2.000 de ani se propovăduieşte iubirea şi oamenii se iubesc mai puţin

Acest spectacol  a fost o premieră. Pentru prima dată, studenţii militari de la Sibiu au apărut ca artişti în cel mai mare festival al artelor spectacolelor din România şi unul dintre cele mai mari din lume. Tot pentru prima dată, şi strănepotul lui Moş Ion Roată a cântat într-un spectacol, la un festival.

Născut în comuna Câmpuri (judeţul Vrancea), „din spiţa de neam a Moşului Ioan Roată, din localitatea unde Moşul a trăit, unde a luptat pentru unirea românilor şi unde a pătimit ulterior pentru simpla sa apartenenţă la divanurile ad-hoc din vremea respectivă”, preotul se declară un „strănepot la a şasea generaţie, mai la vale.”

Ce ar spune Moş Ion Roată despre urmaşul său?

„Cu siguranţă dacă Moşul ar fi trăit în aceste momente s-ar fi bucurat pentru că el n-a fost doar un iubitor de ţară, de neam, de istorie, ci şi de cultură şi bucuria sa ar fi fost deplină pentru că ar fi observat că, în viaţa urmaşilor săi, Dumnezeu a lucrat. Aşa ca un lucru interesant, ca să vedeţi cum lucrează Dumnezeu în viaţa omului, prima mea parohie unde am fost rânduit să slujesc s-a numit Unirea, deci nimic nu este întâmplător în viaţă, Dumnezeu lucrează în viaţa noastră şi acest lucru l-am învăţat şi probabil prin datul genetic pe care Moşul ni l-a transmis, ni l-a lăsat ca să îl păstrăm”, a declarat, pentru AGERPRES, preotul Gigel Roată.

Cu un război la graniţa României, urmaşul lui Moş Ion Roată speră că studenţii militari alături de care a cântat la Sibiu nu vor ajunge să lupte pe front.

„Cultura este cultură, este forma de slujire cu siguranţă a tineretului nostru de astăzi şi mă bucur din suflet că viitorii noştri ofiţeri se ocupă de cultură mai mult decât poate multe alte categorii din societatea zilelor noastre şi vedem atâtea talente care păstrează tradiţiile şi pun în prim-plan nişte teme extraordinare. Ne-am bucura ca ei să rămână ofiţeri până la momentul pensiilor sau când este lăsarea la vatră, cum se spune în termeni militari, doar cu pace. Să dea bunul Dumnezeu aşa să fie, pentru că vedem în jurul nostru atâta suferinţă şi atâta durere. Din nefericire, fraţi care ieri se iubeau şi erau într-un mod firesc de a convieţui, iată astăzi sunt într-o situaţie care sau despre care nu ne-am fi gândit niciodată că s-ar mai putea întâmpla în zilele noastre. Am tot avansat, ne-am tot dezvoltat din toate punctele de vedere, dar din nefericire constatăm că de peste 2.000 de ani cred că se propovăduieşte iubirea şi oamenii se iubesc din ce în ce mai puţin”, a mai spus urmaşul lui Moş Ion Roată.

Gigel Roată a impresionat sute de spectatori la Sibiu nu doar prin povestea lui, ci şi prin vocea sa, când a interpretat „Cuvântul lui Roată către Divan” aparţinând lui Valeriu Penişoară. „Eu fac merele şi vinul, ar pământul an de an, ştiu ce gust are pelinul, nu-s boier, ci sunt ţăran” – cu aceste versuri a încântat şi emoţionat publicul la Sibiu, deja în două reprezentaţii, Gigel Roată.

Doctorand la Facultatea de Teologie de la Sibiu, preotul spune despre el că este un om obişnuit.

„Sunt un om obişnuit, sunt creştin care mă străduiesc în permanenţă să îmi depăşesc condiţia mea umană şi creştină de astăzi, un om care face voia lui Dumnezeu şi iubesc în primul rând pe Dumnezeu. Îmi iubesc credinţa, iubesc ţara, iubesc cultura, iubesc neamul, iubesc oamenii, iubesc frumosul”, aşa s-a autocaracterizat Gigel Roată.

El este de aproape 30 de ani preot, timp de 17 ani a predat în şcoli şi licee şi face multe acte de caritate.

„Chiar săptămâna trecută am fost în satul natal, am avut o caravană cu medici, 7 medici cu 10 specialităţi care au consultat două zile peste 500 de persoane, aducând un pic de bucurie şi alinare tuturor sufletelor necăjite din cauza bolii, în satul nostru”, a povestit Gigel Roată.

Întrebat dacă Moş Ion Roată este uitat de români, strănepotul său a răspuns: „Nu, categoric nu, cel puţin în zona noastră, comuna Câmpuri, este foarte cinstit, absolut oamenii de cultură, oamenii de istorie s-au ocupat de memoria sa ca să rămână vie, aşa cum s-a ocupat de toate celelalte monumente, pentru că zona respectivă este o zonă plină de istorie, este zona Primului Război Mondial cu celebrele lupte de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, până la Soveja, la câţiva kilometri de comuna noastră natală. Şi la fel de Moş Ion Roată, i-au adus casa de acolo, au refăcut-o, au restaurat-o integral şi au aşezat-o într-o zonă unde este mai accesibilă publicului şi turiştilor. Dar el rămâne mai departe şi îşi doarme somnul de veci lângă altarul bisericii din satul său natal, Gura Văii”.

Spectacolul „Folk şi joc din tranşee – Manifest pentru pace” a avut loc două zile consecutiv, în Piaţa Huet, lângă catedrala evanghelică din centrul istoric al Sibiului.  FITS s-a terminat duminică seara.

AGERPRES