Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a declarat, ieri, la Izvoru Mureşului, că autonomia pe criterii etnice „nu poate exista”, iar proba că România nu acceptă un astfel de concept este refuzul de a recunoaşte Kosovo „în pofida poziţiei tuturor marilor noştri aliaţi”.
„Autonomia pe criterii etnice nu poate exista. Nu există un astfel de concept acceptabil pentru statul român. Şi proba că România nu acceptă un astfel de concept este că România, în pofida poziţiei tuturor marilor noştri aliaţi, a refuzat să recunoască Kosovo. Exact din acest motiv. Şi credeţi-mă că nu e comod să-şi menţii poziţia când aliaţii tăi sunt SUA, Germania, Franţa, Italia şi multe alte state mari. Interesul naţional prevalează în faţa prieteniilor şi a alianţelor, iar noi am făcut un efort de explicare pentru că aici n-am lovi numai în interesul nostru naţional, am lovi şi în interesele transnistrene. Deocamdată, poziţia oficială a Chişinăului este că nu se poate acorda autonomie pe criterii etnice. Ce s-ar întâmpla la Taraclia, la Comrad, în alte mici insuliţe populate de minorităţi în Republica Moldova? Republica Moldova este un stat mic, cu o forţă limitată. Nu putem tocmai noi, România, să creăm premise politice, de a se genera autonomii pe criterii etnice în Republica Moldova. Cu atât mai puţin în România”, a susţinut Traian Băsescu, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului.
Referitor la declaraţiile făcute de fostul şef al statului în urmă cu doi ani, tot la Izvoru Mureşului, când a spus că România trebuie să-şi asume leadership-ul punerii la punct a Budapestei, Traian Băsescu a spus că, la nivel oficial, nu mai există declaraţii „agresive şi indecente pentru relaţia dintre două state membre UE”, problema fiind lăsată, oficial sau nu, în seama extremiştilor maghiari, din România sau din Ungaria.
„N-aş putea spune că, în momentul de faţă, Ungaria are o politică oficială agresivă. Singurul lucru care mai trebuie clarificat şi trebuie scos din vocabularul oficial maghiar este cel legat de autonomia Ţinutului Secuiesc. Eu cred că noi nu umblăm cu degetul pe harta Ungariei. Pentru că am putea umbla de la frontieră până la Tisa, dar suntem decenţi şi bine crescuţi. Şi atunci o să-i invităm scris să nu ne mai spună cum să ne organizăm regiunile şi cât de autonome să fie. (…) Deci, problema este de tupeu şi nu văd, în modul cel mai serios, dacă o vor ţine pe a lor cu autonomia Ţinutului Secuiesc, nu văd de ce nu am vorbi de autonomia teritoriului dintre frontieră şi Tisa. La contrapartidă”, a spus Traian Băsescu.
Legat de faptul că judeţele Harghita şi Covasna nu sunt dezvoltate din punct de vedere economic, fostul şef al statului a spus că acest lucru are legătură cu faptul că administraţiile locale au aprobat, o vreme, instalarea firmelor maghiare, „crezând că maghiarii au bani şi îi scot şi pe urechi şi pe nas şi vin să-i aducă aici”, au blocat alţi investitori care nu au fost maghiari şi au creat politic incertitudine prin „această continuă afirmare a autonomiei teritoriale”, motiv pentru care firmele s-au oprit la frontiera celor două judeţe.
„Steagul autonomiei este unul care îi face reticenţi pe investitori. De ce să vină până aici, unde pot avea probleme etnice, şi să nu se oprească la Sibiu, la Braşov. Deci, acesta este motivul pentru care cele două judeţe rămân în urmă”, a declarat Băsescu.
Fostul preşedinte a mai spus că guvernul central a făcut eforturi „remarcabile” pentru dezvoltarea infrastructurii în zonă, dar partenerii Guvernului trebuie să fie administraţiile locale, care trebuie să termine cu lozinca autonomiei teritoriale – una „fără conţinut, care doar incită, dar, din punct de vedere economic, alungă investitorii”.
În opinia fostului şeful al statului, dacă etnicii maghiari vor renunţa la conceptul de autonomie, în câţiva ani va creşte numărul investiţiilor din Harghita şi Covasna.
Întrebat despre lipsa finanţării pentru asociaţiile românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, Traian Băsescu a spus că trebuie să se găsească o soluţie, iar acest lucru nu a funcţionat până acum întrucât la Bucureşti nu s-a acceptat ideea că românii sunt minoritari pe teritoriul României, şi a avansat ideea folosirii termenului de „inferior numeric”.
„Trebuie să găsesc formule de finanţare şi a fundaţiilor româneşti din Harghita şi Covasna. Recunosc că, iată, e aproape un an de când mi-am terminat mandatul, dar nu am reuşit să conving spectrul politic că ar trebui să generăm finanţări pentru minoritarii români, pentru că termenul folosit la Bucureşti este că nu putem accepta ideea că românii sunt minoritari în România. Dar iată o formulă – inferior numeric, care ar putea fi utilizată şi găsită o formulă de finanţare”, a conchis fostul şef al statului.
Un viitor temeinic al României se poate baza şi pe reunificarea cu Republica Moldova
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că un viitor temeinic al României se poate baza şi pe reunificarea cu Republica Moldova, contextul geopolitic regional fiind la acest moment favorabil unui asemenea demers.
„Viitorul României, un viitor temeinic se poate baza şi pe procesul de reunificare cu Republica Moldova. De ce acest lucru trebuie adus în discuţie şi asumat? Pentru că interesele regionale ne obligă la o astfel de abordare. În momentul de faţă Republica Moldova este frământată între două opţiuni, opţiunea independenţei şi opţiunea unirii cu România. (…) Este nevoie să discutăm cu Chişinăul şi să afirmăm, ca politică de stat, obiectivul de unire a celor două state româneşti”, a afirmat Băsescu.
Fostul şef al statului a adăugat că în ultimii ani lucrurile s-au echilibrat, în sensul că tinerimea din Republica Moldova este, în general, unionistă, iar cei care îşi aduc aminte istoria şi sunt încă în viaţă reprezintă, de asemenea, un catalizator al unirii.
„De asemenea, bună parte din intelectualitatea de la Chişinău este favorabilă unirii. Problema este, se poate? Părerea mea este că acum suntem într-un moment potrivit să discutăm cinstit, deschis, cu Chişinăul, posibilitatea reunificării celor două state româneşti, două state independente cu un singur popor”, susţine Băsescu.
El a mai spus că momentul este unul potrivit şi pentru că „frământările din regiune ne-au arătat că acolo unde nu există solidaritate se poate întâmpla orice”.
„Republica Moldova nu este ferită de surpriza intenţiilor Federaţiei Ruse cu privire la menţinerea ei în sfera de influenţă a Moscovei”, a spus fostul preşedinte.
El a afirmat că este cunoscut faptul că „propaganda Moscovei este extrem puternică la Chişinău”, adăugând că România ar trebui să facă mai mult pentru a avea o prezenţă mai consistentă a presei de limbă română în Republica Moldova.
„Informaţia în presă de limbă rusă vine distorsionată şi propagandistic orientată spre menţinerea Republicii Moldova în aşa-zisa ei neutralitate. O eroare constituţională care va trebui corectată. Republica Moldova, datorită locului în care este aşezată nu poate fi neutră şi nu poate fi în afara intereselor unor state din regiune, în afara intereselor Federaţiei Ruse nu poate fi, în afara intereselor Ucrainei nu poate fi, în afara intereselor României nu poate fi. Deci, cine-i garantează neutralitatea? Niciun vecin. Poate Marea Neagră. De aceea, în opinia mea, şi îi rog pe politicienii de la Chişinău să-mi scuze sinceritatea, Constituţia trebuie modificată. Republica Moldova prin obârşia poporului său nu poate fi decât prooccidentală”, a spus fostul şef al statului.
Referindu-se la situaţia geopolitică actuală, Traian Băsescu a spus că nu crede că, în momentul de faţă, „Ucraina mai are capacitatea să devină stat membru NATO”.
„De aceea, pentru Republica Moldova este extrem de important să iasă din această neutralitate. Iar evenimentele care s-au întâmplat între Federaţia Rusă şi Ucraina ne arată clar că la Moscova s-a spus, stop extinderii NATO cu Ucraina. Trebuie încercat cât putem de repede şi cât timp Federaţia Rusă este încă sub sancţiuni să deblocăm această idee a neutralităţii Republicii Moldova din punct de vedere militar, pentru că însuşi obiectivul declarat de a deveni cândva membru al UE este nerealist din acest punct de vedere”, a declarat Băsescu.
Băsescu a reamintit, în context, că în perioada ca şef al statului le-a transmis foştilor preşedinţi ai Republicii Moldova că soluţia de viitor pentru Chişinău este unirea cu România.
„Eu, ca preşedinte, i-am spus-o şi preşedintelui Voronin şi preşedintelui interimar Ghimpu şi preşedintele Timofti – soluţia de viitor pentru Republica Moldova este unirea cu România. Este o soluţie de viitor, de egal interes şi pentru România şi pentru Republica Moldova. Sigur, ar fi necinstit să spunem că o astfel de unire se poate face neţinând cont că există o Transnistrie şi că va fi imposibil de importat un conflict îngheţat în interiorul Uniunii Europene, pe de-o parte”, a declarat Traian Băsescu în cuvântul său ţinut la deschiderea Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului.
Fostul preşedinte a afirmat că este greşit să se spună că România ar face o favoare Republicii Moldova dacă unirea s-ar produce.
„România nu face nicio favoare Republicii Moldova, dorind să realizeze unirea, dacă acest obiectiv va fi oficial declarat de statul român. Sigur, oficial declarat în momentul în care acest lucru ar fi bine primit şi de autorităţile de la Chişinău. Adevărul este că şi România, în mod egal, are nevoie de Republica Moldova. Cu cât un stat este mai mare în interiorul Uniunii Europene, ca populaţie, ca suprafaţă, ca resurse, cu atât este mai important şi are greutate mai mare”, a menţionat Băsescu.
El a adăugat, legat de costurile reunificării, că în această privinţă „nu este o problemă de bani, ci o problemă de viitor”.
România trebui să deruleze în continuare o politică de reciprocitate în problematica minorităţilor
. .
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că România trebuie să aibă în continuare o politică externă orientată spre reciprocitate în ceea ce priveşte problematica minorităţilor, cu referire la situaţia românilor din jurul frontierelor ţării.
„Ce se întâmplă în România legat de minorităţi, noi nu putem să spunem decât un singur lucru: România trebuie să continue să deruleze o politică externă orientată pe reciprocitate. Drepturile pe care le au minorităţile în România trebuie să-şi găseaască un echivalent în comportamentul guvernelor din ţările din jurul României”, susţine fostul şef al statului.
Băsescu a adăugat că acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, reamintind „momentul dur” din 2012, al negocierilor purtate în cadrul unei reuniuni a Consiliului Miniştrilor de Externe pe tema acordulului de parteneriat al Serbiei cu UE.
„Cristi Diaconescu (fost ministru de Externe – n.r.) o să vină mâine (miercuri – n.r.) şi o să vi-l povestească din interior. Cred că a ieşit din Consiliul Miniştrilor de Externe cel puţin de zece ori să spună: toate statele fac presiuni să fim de acord cu începerea negocierilor de către Serbia, iar noi am menţinut continuu mandatul pe care i-l dădusem şi anume că România nu poate fi acord până nu se semnează un acord cu privire la tratamentul minoritarilor români din Serbia. Din păcate, acordul s-a semnat şi România a ridicat obiecţiunea pentru Serbia, dar Guvernul de la Belgrad nu implementează acel acord. Şi peste câţiva ani va ajunge să termine negocierile şi se va trezi cu acordul în faţă Belgradul”, a afirmat fostul preşedinte.
El a adăugat că se îndoieşte că, vreodată, „vreun guvern al României va ceda la implementarea acelui Acord care s-a semnat ca o condiţie ca România să-şi schimbe poziţia cu privire la începerea negocierilor de aderare de către Serbia”.
„Iată, sunt nişte realităţi în jurul nostru care ne obligă să aşezăm politica legată de minorităţile din jurul frontierelor între priorităţile de politică externă”, a spus fostul preşedinte.
Băsescu a adăugat că state vecine din jurul ţării noastre, fie că e vorba de Ucraina, Serbia, Ungaria, „pierd în credibilitate în relaţia cu România neacordând minorităţilor româneşti drepturi”.
„Cum poţi să spui, nu sunt români 250 de mii, 300 de mii de vlahi? Şi dacă întrebi un demnitar sârb care e originea lor spune că nu ştie”, a declarat fostul şef al statului.
Despre Bulgaria, Băsescu a spus că autorităţile de la Sofia „au problemelor lor cu minoritatea turcă”, dar trebuie să ţină cont şi de „realitatea pe care o au acolo, circa 100-150 de mii de minoritari români”.
„Iar Ungaria cred că a depăşit nişte limite în intervenţionismul ei politic prin declaraţii publice, legat de aşa-zişii oropsiţi minoritari maghiari din România, dar nu se uită că românii din Harghita, Covasna şi Mureş nu au drepturi şi resursă financiară cât au minoritarii maghiari date de la Guvernul României”, a declarat Traian Băsescu.
El a mai spus că este nevoie, în privinţa românilor din jurul frontierelor ţării, să se treacă chiar peste „înţelegerile cu diverse guverne”.
„Spre exemplu, cu Ucraina avem 50 de burse acordate tinerilor ucrainieni să studieze în România, 50 de burse anual. Este prea puţin. Chiar dacă Guvernul de la Kiev nu este de acord, la reciprocitate, să mărim numărul de burse, România, probabil, va trebui să ia decizia să acorde 1.000 de burse anual. La fel cum s-a întâmplat cu Republica Moldova. În mod unilateral, an de an am mărit numărul de burse, de la 500 la 1.000, de la 1.000 la 2.000, de la 2.000 la 5.000, câte sunt astăzi. Acest lucru ajută la păstrarea limbii şi culturii române pentru minorităţi”, a mai declarat fostul preşedinte.
Tema centrală a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului este „Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018. Evoluţii geopolitice şi interesul naţional românesc”.
AGERPRES
www.agerpres.ro
