Aniversarea a 97 de ani de la unirea Basarabiei cu România a fost marcată vineri la Sfântu Gheorghe de membrii comunităţii româneşti printr-un simpozion, la deschiderea căruia a participat episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan.
Dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre organizatorii evenimentului găzduit de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, a declarat că românii din judeţele Covasna şi Harghita au „legături vechi şi trainice cu fraţii basarabeni”, amintind, printre altele, faptul că o seamă de intelectuali de frunte de dincolo de Prut, printre care şi poetul Grigore Vieru, au fost la Sfântu Gheorghe de-a lungul timpului şi au contribuit la cimentarea acestor relaţii.
„În această sală au fost corifeii intelectualilor basarabeni, de la Grigore Vieru, Ioan Ungureanu, Nina Josu, Nicolae Dabija şi alţii (…) Avem legături de suflet cu fraţii basarabeni, ne ştim şi ne cunoaştem suferinţele. În urmă cu câţiva ani, 10-15 ani, în ambasada de la Chişinău, Grigore Vieru i-a spus ambasadorului: noi cu românii din Covasna şi Harghita ne înţelegem din priviri, noi avem experienţa cu ruşii, ei cu ungurii”, a afirmat Ioan Lăcătuşu.
El a menţionat că prin intermediul asociaţiei „ASTRA” şi a Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna”, românii din Covasna şi Harghita au trimis mii de cărţi peste Prut, iar intelectualii români din Basarabia au fost participat în fiecare an la Universitatea de vară de la Izvorul Mureşului, în cadrul căreia s-a reafirmat dorinţa reunificării românilor pe cele două maluri ale Prutului.
În cuvântul adresat adunării, episcopul Covasnei şi Harghitei Andrei a vorbit, printre altele, despre datoria de a ne apăra ţara, şcoala şi credinţa strămoşească. „Zdrobind biserica şi zdrobind şcoala noi nu facem altceva decât să ne zdrobim pe noi. De aceea fac apel la frăţiile voastre să fiţi apostoli buni în sânul societăţii noastre româneşti şi să ne ajutaţi să putem păstra identitatea naţională şi credinţa străbună”, a spus PS Andrei.
Într-un comunicat transmis către redacția noastră de Biroul de presă al Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” se menționează, printre altele:
„Participanţii la simpozion au adus mai întâi un elogiu marilor personalităţi româneşti ale Basarabiei, tuturor românilor din Basarabia care au ajuns la acel grad de conştiinţă a oportunităţii momentului istoric încât au decis în mod ferm Unirea cu Patria –Mamă România, la 27 martie 1918, după un secol şi mai bine de ocupaţie rusească. Demnitatea unui asemenea act istoric rămâne peste veacuri mărturie strălucită a neperitoarei voinţe româneşti de unitate a poporului român din întreg spaţiul său de locuire, în pofida vitregiilor vremurilor ostile dezvoltării sale naţionale fireşti.
S-a subliniat în comunicări că drama românilor basarabeni începută în 1812 nu s-a terminat nici astăzi. Un şir de istorii falsificate despre trecutul Basarabiei, interese geo-politice străine, înstrăinările datorate conducerii ierarhiei bisericeşti închinate Moscovei, ameninţările străine antiromâneşti, atacurile repetate asupra limbii române, toate au lovit crunt, prin secole, identitatea românească.
De-a lungul timpului, realităţile istorice dureroase suferite de românii basarabeni aflaţi sub ocupaţia rusească, drepturile românilor asupra Basarabiei au fost semnalate şi apărate de mari personalităţi ale culturii şi neamului românesc, precum Bogdan Petriceicu Haşdeu, Mihai Eminescu, Alexei Mateevici, Ion Pelivan, Ion C. Inculeţ, Onisifor Ghibu, Pantelimon Halippa, Vasile Stroescu, Nicolae Titulescu şi mulţi alţii.
S-au mai relevat în cuprinsul comunicărilor falsurile şi forţările absurde făcute în prezent de către unii autori de peste Prut pentru a se justifica o statalitate independentă a Moldovei, prin aşa-zisa doctrină a „moldovenismului”, precum şi concluzia profund jignitoare pentru români că Moldova, adică Basarabia, numai în cadrul Imperiului Rus şi al Uniunii Sovietice şi-ar fi putut păstra independenţa, în înţelesul că mai important este conceptul de independenţă decât libertatea naţională şi apărarea românităţii în faţa deznaţionalizării.
Din fericire, astăzi, un important număr de intelectuali români basarabeni şi o pleadă de tineri frumoşi au conştiinţa adevăratei identităţi a românilor basarabeni, conştiinţa şi voinţa că în pofida presiunilor uriaşe de la Răsărit, viitorul românilor aflaţi de-o parte şi de alta a Prutului nu poate fi decât comun şi că este necesară în prezent intensificarea acţiunilor de unificare culturală şi economică de la neam la neam, aşa cum germanii au reuşit să-şi realizeze reunificarea statală. Nu se pot nega nici paşii importanţi pe care românii i-au făcut deja. În acest sens, s-au adresat felicitări conducerii Platformei unioniste Acţiunea 2012, exprimându-se solidaritatea cu demersurile întreprinse de toate asociaţiilor membre ale acestei superbe mişcări de unitate românească.
Participanţii la simpozion adresează un Apel tuturor instituţiilor şi asociaţiilor culturale şi civice româneşti pentru a promova, în continuare, proiectele culturale adoptate în parteneriat cu instituţii şi asociaţii culturale din Republica Moldova.
S-a solicitat autorităţilor centrale ale statului român să acorde prioritate intensificării relaţiilor menite să asigure integrarea într-un spaţiu comun economic – în domeniul traspotului feroviar, aviatic şi auto, al sitemului energetic – electric şi al reţelei de alimentare cu gaz metan, administrativ – al cadrului legislativ şi instituţional, cultural –în cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural comun, al promovării limbii române, şi în mod deosebit al mass-media.
Particianţii la simpozion sunt convinşi că din perspectiva celor 97 de ani parcurşi de la marele eveniment al Unirii Basarabiei cu Patria Mamă România – după atâtea distorsiuni nedrepte – idealul unităţii revine la înţelesul său firesc şi că maturitatea politică a naţiunii noastre, a românilor de dincolo şi de dincoace de Prut îşi va spune cuvântul”.
Simpozionul intitulat „Basarabia – un destin al istoriei moderne până în contemporaneitate” a fost organizat în colaborare cu Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna” şi Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti și-a fost urmat sâmbătă de o masă rotundă cu tema „Sursele informatice online utile şi în cercetarea monografică”, la care au participat istorici, arhivişti, cadre didactice universitare, profesori şi preoţi din Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Sibiu, Târgovişte, Bacău, Miercurea-Ciuc, Întorsura Buzăului şi Sfântu Gheorghe. De asemenea, au avut loc lansări de carte, printre ele „Acta Carpatica”, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei editat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Asociaţia Ştefadina Bucureşti, şi „Autonomia Ţinutului secuiesc: între himeră şi trădarea României” de Vasile Moiş, volum apărut anul trecut la Editura Eikon din Cluj.
. .
Acesta a fost cel de-al 25 an consecutiv în care comunitatea românească din Sfântu Gheorghe a marcat unirea Basarabiei cu România, votată de Sfatul Ţării pe 27 martie 1918.
AGERPRES
www.agerpres.ro
