Donald Trump a fost reales miercuri, 6 noiembrie, al 47-lea președinte al SUA la patru ani după ce a pierdut în fața lui Joe Biden. Trump a câștigat și votul popular, fiind primul republican care reușește acest lucru de la victoria luiGeorge Bush din 2004.
Profesorul Dan Dungaciu, sociolog și analist de politică externă, a analizat pentru Ziare.com greșelile făcute de Kamala Harris în campanie și a vorbit și despre impactul pe care îl are noul mandat pentru Europa, și implicit pentru România.
Înfrângerea vicepreședintei Kamala Harris marchează dublul eșec al Partidului Democrat de a câștiga fotoliul de președinte cu un candidat femeie.
Donald Trump a obținut 277 de voturi din partea colegiilor electorale și a câștigat și votul popular cu peste 71 milioane de voturi, conform CNN. Republicanii au recâştigat de asemenea controlul asupra Senatului SUA, unde au deja asigurată o majoritate de 52 din cele 100 de mandate, democraţii având 42 de mandate conform rezultatelor parţiale.
Ce greșeli a făcut Kamala Harris
„Aici sunt două probleme. Una ține de agenda doamnei Kamala Harris, a doua ține de personalitatea acesteia. Doamna Kamala Harris a ajuns să fie candidatul Partidului Democrat la alegerile prezidențiale printr-o lovitură de partid. Democrații au văzut că Joe Biden nu mai poate să câștige, au văzut că are probleme de sănătate. Diferența dintre Biden și Trump este atât de mare, încât Joe Biden nu putea surmonta această diferență. Trump ar fi câștigat singur, așa că el, paradoxal, a învins doi candidați la aceste alegeri, pe Joe Biden și pe Kamala Harris.
Doamna Kamala Harris a fost printre primii candidați care au plecat din primaries pentru că nu câștiga nimic. Când Partidul Democrat vede că nu câștigă cu Biden, îl aruncă la coș, scopul fiind acela de a o pune pe doamna Kamala Harris în funcție, dar ea la nivel de agendă are practic o mare problemă și anume să-și asume agenda administrației Biden sau nu”, a declarat profesorul Dan Dungaciu, sociolog și analist de politică externă, pentru Ziare.com.
De asemenea, sloganuri de tipul – „Să întoarcem pagina”, „Să mergem înainte” – ar fi contribuit și ele la decredibilizarea populației din America, spune expertul. Mai mult, promisiunile acesteia au stârnit indignarea, cei mai mulți fiind interesați de domeniul economic sau de securitatea frontierelor.
În niciuna din aceste probleme, administrația Biden nu a satisfăcut electoratul american. În al treilea rând, când doamna Kamala Harris a încercat să se plieze pe așteptările populației a trebuit să-și nege practic tot trecutul său politic, pentru că aceasta a fost cel mai stânga congresman (n. r parlamentar) american, mai de stânga chiar și ca domnul Sanders. Ea a avut o agendă radicală.
Tot ce a spus înainte a negat în campania electorală: de la faptul că se opune extragerii de gaze naturale și petrol prin această metodă fracking (n. r. exploatare) până la obligativitatea inclusiv de protecție a asistenței sociale a celor care trec ilegal frontiera. Eu cred că a fost cel mai slab candidat de mulți ani în Statele Unite și asta s-a văzut foarte bine în interviurile directe. A încasat o înfrângere mult mai usturătoare decât o dădeau și cele mai optimiste sondaje de opinie”, a spus profesorul.
Ce înseamnă victoria lui Donald Trump pentru România
Victoria lui Donald Trump e covârșitoare. Noul președinte al Americii este interesat de statele care servesc intereselor de securitate ale SUA.
„Victoria lui Donald Trump la alegerile din SUA pentru Europa înseamnă un lucru foarte important, chiar dacă pentru Uniunea Europeană situația este mai complicată. Relația dintre administrația americană și Europa va fi în special pe relații bilaterale.
Donald Trump este un președinte american care a pus întrebarea ”De ce cele mai mari ambasade din America trebuie să fie la Berlin și la Paris”.
Lucrul acela era foarte bun în vremea Războiului Rece, dar acum când interesele americane nu sunt în primul rând în Europa, de ce trebuie să ai cele mai mari ambasade în Uniunea Europeană. Acest lucru arată un tip de proiecție americană care nu mai pune în prim plan Uniunea Europeană, ci pune state din Uniunea Europeană în prim plan, care servesc intereselor de securitate ale Statelor Unite. Acele state, teoretic, sunt cele de pe flancul estic”, a explicat analistul politic.
„Administrația americană a lui Donald Trump gândește în felul următor, pe relația cu Rusia avem Polonia, România și armata ucraineană, care este una dintre cele mai redutabile armate. Deci acest flanc de securitate este cel mai important și din această perspectivă România ar putea să joace un rol important în viitoarea configurație strategică.
Pentru mulți europeni, victoria lui Trump este un foarte bun pretext pentru a porni sau reporni proiectul european, adică chiar dacă nu era recunoscut acest fapt, venirea lui Trump la Casa Albă este folosit ca un pretext ca Uniunea Europeană să se decupleze de Statele Unite sau proiectul european de autonomie strategică să primească un nou impuls. Deci, într-un mod paradoxal, România va fi prinsă undeva pe la mijloc și aceasta va fi una dintre tensiuni și un mare semn de întrebare.
Printre promisiunile făcute de Donald Trump americanilor se numără înlăturarea prețurilor ridicate, extinderea producției de energie din SUA, reducerea costurilor locuințelor, reduceri de impozite, eliminarea cartelurilor traficanților de droguri și construirea zidului la frontiera sudică pentru a împiedica migrația. Să nu uităm nici că el s-a angajat să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina „în termen de 24 de ore”. Importantă va fi și poziționarea președintelui în ceea ce privește războiul din Orientul Mijlociu.
„În ceea ce privește relația noii administrării Trump cu Orientul Mijlociu, aici ne putem aștepta la o susținere pe mai departe a Israelului, dată fiind apropierea acestuia de guvernul Netanyahu. Însă nu putem spune în mod clar același lucru și despre suportul pentru toți aliații sau partenerii din Uniunea Europeană, unde va trebui să vedem cum se reconstruiesc relațiile cu liderii celor mai relevante state. Cert este că o America izolată nu va fi câștigătoare în perioada următoare și ma aștept la o deschidere mai mare a lui Trump spre Europa decât cea declarată în campania sa electorala”, a declarat Mihnea Predețeanu, specialist în comunicare, pentru Ziare.com.
https://ziare.com/
Sursa foto: https://www.shutterstock.com/
