Strategia de cercetare a istoriei și culturii românilor din Arcul Intracarpatic elaborată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC) și Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) din Sfântu Gheorghe prevede, printre priorități: sprijinirea elaborării lucrărilor având ca tematică probleme de istorie, etnografie, demografie, sociologie, referitoare la românitatea din Arcul Intracarpatic și aspecte principale ale conviețuirii interetnice și ale interferențelor culturale româno-maghiare, stabilite de-a lungul secolelor și, în final, publicarea acestor lucrări la editurile Eurocarpatica, Grai Românesc și la alte edituri partenere.
În perioada 2000-2022, la editurile Eurocarpatica, Angvstia, Grai Românesc și la alte edituri partenere au apărut 400 de lucrări referitoare la istoria și cultura românilor din Arcul Intracarpatic și conviețuirea lor cu secuii / ungurii și cu alte naționalități, din care 14 teze de doctorat, 100 de volume în cadrul colecției „Centenarul Marii Uniri”, 35 de volume în colecția „Profesioniștii noștri” ș.a. de la începutul activității sale, din anul 2000, Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita a publicat volume colective de studii semnate de cei mai buni cunoscători ai istoriei și culturii românilor din Arcul Carpatic.
La sugestia distinsului cercetător prof. univ. dr. Corneliu Sigmirean, Editura Eurocarpatica a elaborat un program de editare a unor volume de studii pe tema istoriei românilor din Arcul Carpatic, semnate de cercetătorii „seniori”, o parte din ei trecuți la cele veșnice. Astfel, în ultimii ani au apărut volumele: Ioan Ranca, Vasile Lechințan și Ioan Lăcătușu Românii din fostele scaune secuiești (secolele XVI-XXI). Atestări documentare, conscripții, statistici, recensăminte, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2021; Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan, Români și secui (sec. XVII-XX), Reflexii istoriografice, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2022, îngrijit și prefață de Tatiana Scurtu.
Continuând această modalitate de valorificare editorială a cercetărilor privind istoria și cultura românilor din Arcul Intracarpatic, recent, a apărut volumul de studii semnate de Ana Grama și Ioan Lăcătușu, intitulat ROMÂNII DIN ARCUL INTRACARPATIC ȘI INSTITUȚIILE LOR IDENTITARE (SEC. XVII-XX), ediție îngrijită de drd. Tatiana Scurtu. Volumul face parte din proiectul „Promovarea identității culturale prin lucrări reprezentative românești din sud-estul Transilvaniei”, proiect cofinanțat de către Secretariatul General al Guvernului României, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.
În volumele colective și în anuarele Angvstia, Acta Carpatica, Sangidava, Grai românesc sunt publicate numeroase articole și studii referitoare la istoria și cultura românilor din sud-estul Transilvaniei, semnate de cercetătorii Ana Grama și Ioan Lăcătușu. Publicarea unei selecții din cadrul acestor valoroase surse documentare într-un volum, subsumate unui titlu atât de generos, oferă specialiștilor, cât și publicului iubitor de istorie, posibilitatea de a cunoaște noi pagini din istoria comunităților românești, trăitoare în fostele scaune secuiești, în mediul multietnic și pluriconfesional specific acestei zone, de regulă, refractar la alteritate.
Cei doi autori sunt bine cunoscuți și apreciați pentru activitatea lor de cercetare a istoriei și culturii românilor din sud-estul Transilvaniei, cât și pentru implicarea lor benefică în numeroase proiecte cultural-științifice și civice implementate în județele Sibiu, Covasna și Harghita, și, pe un plan mai larg, în Transilvania și celelalte provincii istorice românești.
Unul din cei mai avizați cunoscători ai realităților complexe din sud-estul Transilvaniei este distinsa cercetătoare Ana Grama, din Sibiu. În climatul de libertate de după 1989, Omul de spirit românesc Ana Grama a devenit un statornic și valoros sprijinitor al românilor numeric minoritari din județele Covasna și Harghita, în eforturile întreprinse de reprezentanții acestora de păstrare și afirmare a identității naționale.
Prin studiile și articolele sale, Ana Grama a introdus în circuitul ştiinţific informaţii inedite de o valoare deosebită referitoare la comunităţile ortodoxe, bisericile şi şcolile lor, lideri locali şi relaţiile acestora cu autorităţile laice şi bisericeşti, viaţa cotidiană. Ana Grama a inițiat cercetările de restituire a „dinastiilor” specifice ale intelectualilor transilvăneni din Arcul Intracarpatic. Documentele prezentate de Ana Grama vorbesc convingător despre rolul vital al bisericii ortodoxe şi al şcolilor confesionale în păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice, culturale, confesionale a românilor din Transilvania, până în 1918.
Pe lângă zecile de articole și studii apărute în volume colective și reviste de specialitate, Ana Grama este autoarea volumelor: Români sud-transilvani în secolul al XIX-lea. Contribuţii documentare, Editura Arcuş, 2007; Etnomuzeografie transilvană. Muzeul „Asociaţiunii” (1905-1950). Sfântu Gheorghe, Editura Eurocarpatica, 2010; Români sud-transilvani în secolul al XIX-lea. Economii, Sibiu, 2012 ș.a.
Ana Grama a propus iniţierea, în cadrul editurii Eurocarpatica, a colecţiei intitulate Profesioniştii noştri. La sugestia domniei sale, noua colecţie îşi propunea să fie „o publicaţie care trebuie să dăinuie”, având obiective generoase, precum: circumscrierea într-un proiect coerent şi consecvent a unui grup profesional preocupat de problematica atât de complexă a românilor din Arcul Intracarpatic şi a convieţuirii lor cu secuii, maghiarii şi concetăţenii de alte etnii; promovarea ideii de elită profesională, de performanţă cultural-ştiinţifică, obţinută în cercetarea etosului românesc din sud-estul Transilvaniei. Aşa a fost editat volumul Profesioniştii noştri 1. Ana Grama, cercetător etnomuzeograf şi arhivist, la 70 de ani, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu, cu o prefaţă de Ligia Fulga, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2010. Cele 35 de volume apărute până în prezent au fost foarte bine primite, atât de opinia publică, cât şi de specialiştii din domeniile de activitate ale personalităţilor omagiate, constituind cel mai frumos omagiu pe care îl putem aduce distinsei Doamne Ana Grama.
Atunci când prezintă activitatea de cercetare, publicistică şi editorială, desfăşurată în cadrul instituţiilor şi asociaţiilor culturale şi civice din Sfântu Gheorghe, în care a trudit, în ultimii 30 de ani, dr. Ioan Lăcătușu ține să precizeze că rezultatele obținute sunt roadele muncii în echipă, cu principalii săi colaboratori, iar după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei cu binecuvântarea şi sprijinul ÎPS Arhiepiscop Ioan Selejan, azi Mitropolit al Banatului, iar din 2014, a PS Părinte Episcop Andrei.
Bibliografia selectivă a arhivistului, sociologului, publicistului și editorului Ioan Lăcătușu cuprinde peste 30 de volume de autor/coautor din varii domenii (istorie, sociologie, demografie, etnografie, publicistică), la care se adaugă peste 180 de volume (îngrijite, editate, prefațate), 250 de studii de istorie, arhivistică, sociologie, demografie, publicistică, etnografie (din reviste de specialitate) și peste 2500 de articole (din presa locală, regională și națională). Toate acestea îl recomandă ca pe unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei, culturii, tradițiilor și problematicii complexe a zonei Arcului Intracarpatic.
Pentru alcătuirea volumului de față, din lucrările doamnei Ana Grama s-au avut în vedere titlurile: Sinteze transilvanice, cu referințe directe și esențiale la comunitățile românești din S/S-E Transilvaniei. Datorăm distinsei cercetătoare Ana Grama transliterarea din Arhiva Mitropoliei Ardealului și Biblioteca Mitropoliei Ardealului documente precum: Protocoalele Sesiilor Consistorialiceşti. Deosebit de valoroase, prin valorificarea informațiilor inedite introduce în circuitul public sunt studiile generale preliminare, precum: Destinul dramatic al unei arhive sibiene (martie 1849), Mesajul scrisului românesc din documente săteşti transilvane (1780-1850) ș.a.
O categorie aparte de studii o reprezintă contribuțiile specifice spațiului intracarpatic cuprinse în volumul: Ana Grama Brescan – Români sudtransilvani în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Judeţul Covasna. Arcuş, 2006; Protopopi de Brețcu în tractul Treiscaune: Dimienii şi Dimitrie Coltofean, Ioan Beloiu și alții; Pr. I. Moga, protopop de Hăghig; Biserica și școala, instituții fundamentale comunitare. Travaliul științific al neobositei cercetătoare Ana Grama s-a concretizat și în valoroase studii publicate în anuarul „Angvstia”, și în alte volume colective, majoritatea cuprinse în volumul de față.
Din cele peste 250 de studii purtând semnătura lui Ioan Lăcătușu, de comun acord cu domnia sa, pentru volumul de față, s-au reținut acelea care se înscriu în tematica volumului, respectiv, în principal, instituțiile identitare ale comunităților românești din județele Covasna și Harghita. Astfel, în cuprinsul volumului se regăsesc studii precum: pagini din istoria bisericilor româneşti din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, până la înființarea Episcopiei; momente din activitatea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei (1994- 2023); informații referitoare la învățământul confesional şi de stat în limba română din judeţele Covasna şi Harghita (secolul XIX), principalele coordonate ale instituțiilor și asociațiilor culturale (muzee, case memoriale, centre culturale, arhive, biblioteci, edituri, manifestări cultural-științifice, publicații, activitatea de cercetare, autori de texte literare și de lucrări monografice, interferențe culturale româno-maghiare etc.
În aceste condiții, dacă studiile doamnei Ana Grama, cronologic se circumscriu secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cele ale domnului Lăcătușu, majoritatea se referă la sfârșitul secolului al XIX-lea, secolul al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea. În paginile prezentului volumul, sunt prezentate comunitățile românești, din localitățile etnic mixte, reduse numeric și supuse permanent procesului de maghiarizare, dar și pe cele întărite numeric, integrate în societatea românească, împărtășind aceleași idealuri de libertate și de afirmare identitară cu același respect pentru jertfele înaintașilor, statornici în credința strămoșească, dornici de emancipare culturală și de bună conviețuire interetnică.
Deși numeric minoritari față de concetățenii maghiari /secui, românii din acest colț de țară au beneficiat de solidaritatea fraților întru credință și neam, din întreg spațiul românesc, dar, în același timp, au dat țării personalități valoroase: academicieni, ierarhi, cercetători, cadre didactice universitare, specialiști de marcă în toate domeniile vieții publice, ale căror performanțe profesionale se regăsesc și în prezentul volum.
Lucrarea completează, în chip fericit, celelalte lucrări colective care cuprind studii referitoare la istoria și cultura românilor din Arcul Intracarpatic semnate de Ioan Ranca, Vasile Lechințan, Cezar Sigmirean, Liviu Boar, Ana Dobreanu, Elena Mihu, Ioana-Cristache Panait, Dorel Marc, Mihai Racovițan, Nicolae Bucur, Constantin Catrina, Costel-Cristian Lazăr, Ilie Șandru, Ciprian Hugianu, Tatiana Scurtu ș.a.
Pe lângă numeroasele pierderi înregistrate de comunitățile românești, din fostele scaune secuiești, în urma procesului de maghiarizare, majoritatea studiilor din volumul de față pun în evidență capacitatea românilor din Arcul Intracarpatic de autoorganizare comunitară, de depășire a momentelor care i-au supus la grele încercări, de organizare și funcționare a principalelor instituții identitare, de participare la făurirea patrimoniului cultural local, regional și național. Volumul pune în evidență personalitățile românești născute pe aceste meleaguri, care au îndeplinit înalte demnități în conducerea Statului Român (Miron Cristea, Octavian Codru Tăslăuanu, Ghiță Popp, Nicolae Colan, Justinian Teculescu) și binecuvântate rosturi în cultura și spiritualitatea românească (mitropolitul Alexandru Nicolescu, episcopii Veniamin Nistor, Emilian Antal), academicienii Nicolae Edroiu și Horia Colan, scriitorii George Sbârcea și Romulus Cioflec, protopopii Petru Pop, Ioan Moga, Ioan Petric, Constantin Dimian, Aurel Nistor, Ioan Rafiroiu, Pompliu Dumbravă ș.a.
Prin eforturile intelectualilor români, din perioada postdecembristă, pentru prima dată în istoria Arcului Intracarpatic, românii din această zonă multietnică și pluriconfesională și-au înființat instituții cultural-științifice proprii (muzee, centre culturale, edituri, publicații științifice, culturale și cotidiene), și-au construit monumente de for public, și-au organizat manifestări cultural-științifice de prestigiu, au stimulat solidaritatea românilor de pretutindeni față de românii numeric minoritari din această parte de țară și au întreprins demersuri adresate Parlamentului, Guvernului și Președinției României pentru soluționarea unor disfuncționalități rezultate din condiția de minoritate numerică.
Volumul reînnoiește îndemnul „Înapoi la document…”, constituind o pledoarie convingătoare despre necesitatea gestionării și valorificării editoriale cu profesionalism și dăruire a patrimoniului cultural naţional. Prin conținutul și mesajul său, volumul se înscrie în rândul lucrărilor de referință privind istoria și cultura românilor din Arcul Intracarpatic.
Erich-Mihail Broanăr
