Personalitatea naţională a românilor are structură o bipolară, formată din două profiluri complet diferite de personalitate, dar distribuite extrem de uniform la nivelul ţării, arată un studiu realizat recent de cercetători în psihologie şi prezentat miercuri de profesorul Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai.
. .
Această structură bipolară prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje, în funcţie de contextul istoric sau social pe care românii îl trăiesc, însă este, după cum a explicat Daniel David, şi o particularitate deosebită. Profesorul a mai precizat că şi la nivel internaţional acest tip de cercetare se află într-o fază incipientă.
„O structură bipolară înseamnă două profiluri complet diferite de personalitate. Pe de o parte, avem un profil caracterizat prin instabilitate emoţională scăzută, asociată cu deschidere crescută, agreabilitate şi conştiinciozitate. Noi am numit acest profil factorul X+, pentru că are un potenţial pozitiv. Al doilea profil are următoarea structură: instabilitate crescută şi deschidere scăzută, agreabilitate, conştiinciozitate scăzute”, a explicat profesorul clujean.
Aceste două profiluri au primit şi nume inspirate din basmele şi tradiţiile românilor, astfel că profilul factor X+ a primit denumirea de „Făt Frumos”, iar cel X de „Zmeu”. Daniel David a avertizat, însă, că ele nu trebuie neapărat privite în sensul de pozitiv şi negativ, sau bun-rău, deoarece sunt valorizate şi de contextul în care ajunge persoana respectivă. Un profil X-, într-un mediu cu reguli foarte bine conturate, poate deveni o personalitate creativă, în timp ce într-un mediu rigid şi care nu este propice, chiar şi un factor X+ poate deveni ineficient.
Ceea ce au considerat, de asemenea, interesant cercetătorii clujeni a fost faptul că acest profil bipolar al personalităţii românilor este distribuit extrem de uniform la nivelul ţării, atât la nivel naţional, cât şi regional. De asemenea, nu există, potrivit trăsăturilor analizate, diferenţe majore din punct de vedere etnic, al genurilor sau al mediului (urban-rural). Singurele diferenţe înregistrate sunt cele pe categorii de vârstă.
„De obicei profilul X+ este dominant sau este mai frecvent la persoanele între 30-50 de ani şi cu educaţie superioară, iar celălalt profil este mai frecvent la 14-19 ani, ceea ce are sens pentru că este perioada adolescenţei, dar şi la cei de peste 60 de ani şi de asemenea, acest profil este asociat cu un nivel mai scăzut de educaţie, mă refer aici la nivel gimnazial, profesional şi se opreşte undeva la nivel liceal”, a spus David.
Acesta a punctat faptul că, într-adevăr, educaţia pare să fie un factor care face diferenţierea între cele două tipuri de personalitate.
El a mai subliniat faptul că această structură bipolară a personalităţii românilor determină o inerţie mare şi o rezistenţă la schimbare, ceea ce nu este neapărat benefic în vreme de pace, când populaţia trebuie să se adapteze şi să fie dinamică. Pe de altă parte, în vremuri mai tulburi, această bipolaritate o face să reziste în faţa problemelor.
David a mai precizat că rezultatele studiului nu trebuie să ducă neapărat cu gândul la adoptarea unor măsuri de schimbare a structurii personalităţii poporului român, ci mai degrabă ar trebui să conducă la ideea de modernizare a instituţiilor statului.
„Trebuie să înţelegem că profilurile acestea nu sunt pozitive sau negative, ele sunt nişte profiluri cu potenţial pozitiv sau negativ. Pentru că transformarea lor în comportamente funcţionale sociale depinde foarte mult de instituţiile socio-culturale pe care le avem. Dacă ai instituţii socio-culturale proaste, chiar dacă ai potenţialul X+, el nu se va exprima în comportamentele pe care le facem. Aceste instituţii proaste nu vor face altceva decât să accentueze instabilitatea emoţională din profilul X-. Instituţiile socio-culturale puternice, moderne vor reuşi să folosească potenţialul X+ şi să atenueze potenţialul X-”, a spus David.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane, reechilibrat pentru a fi perfect potrivit cu recensământul populaţiei din 2011. Cotele ţintite au fost cele opt regiuni de dezvoltare ale României, genul (m/f), mediul de provenienţă (urban/rural) şi vârsta (şase categorii de vârstă).
Studiul a fost realizat de un grup de cercetători de la UBB, în colaborare cu parteneri de la Universitatea Bucureşti. Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB are un program strategic de cercetare cognitiv-experimentală a psihologiei românilor, parte a unui program internaţional. Programul urmăreşte eliminarea decalajului pe care îl are cercetarea de profil din România faţă de cea internaţională şi dezvoltarea unor elemente inovative în domeniu, de tip cognitiv-comportamental.
AGERPRES
www.agerpres.ro
