Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iași ne-a obișnuit cu extraordinarele sale evenimente astriste tradiționale, pe care le așteptăm cu nerăbdare, cu drag și cu bucurie. Ne-am obișnuit să ne întâlnim, la Iași, cu români aparținând diferitelor despărțăminte ASTRA din țară și cu români trăitori pe meleaguri din afara granițelor țării. Sunt întâlniri care ne îmbogățesc intelectual și sufletesc, în cadrul cărora ne schimbăm impresii și ne cunoaștem mai bine, schimbăm publicații etc.Toți ne simțim bine, oferindu-ne reciproc bucurii spirituale.
Vineri, 6 noiembrie 2015, dimineața, participanții la Simpozionul Internațional „Români – moldoveni – europeni. Dilemele și identități” au plecat, din Iași, în Republica Moldova, cu destinația Bălți. În jurul orei 10, ne aflam în fața Catedralei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți, ctitorie a episcopului Visarion Puiu (1924-1934), aflată în incinta Universității de Stat „Alecu Russo”. Am fost așteptați de reprezentanți ai despărțămintelor Astra din zonă (Despărțământul Astra „Doina Răutului” din Gura Căinarului – președinte prof. Olga Leșenco, Despărțământul Astra Florești – președinte prof. Zîna Mandalac, Cercul Astra Băhrinești – președinte prof. Olga Rezencu) de reprezentanți ai Universității, de prof. Ada Bostan Țibuleac, căreia îi datorăm, în mare parte, buna organizare a desfășurării Simpozionului de la Bălți.
În curte, în fața bustului episcopului Visarion Puiu , prof. Marioara Preutu ne prezintă aspecte din viața și activitatea acestui episcop, născut la Pașcani, ctitor al impunătoarei catedrale din Bălți, sfințită în anul 1935. Părintele Ioan, în interiorul catedralei, ne oferă mai multe explicații, după care rostim împreună o rugăciune. Îmi amintesc de monumentala construcție a Universității din Cernăuți, care, la fel ca aici, are în incintă o frumoasă biserică ortodoxă.
În Sala festivă (care, odinioară, în perioada interbelică, a fost capela fostului Liceu „Domnița Ileana”) a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, s-a desfășurat sesiunea de comunicări ce a avut ca moderator pe prof. Lucian Sava, președintele Despărțământului Astra din Vaslui. Cuvântul de salut din partea Universității de Stat „Alecu Russo” a fost prezentat de prof. univ. Gheorghe Popa, rectorul Universității, și de profesorul Nicolae Leahu, șeful Catedrei de Română. Din partea Consulatului General al României la Bălți a vorbit domnul consul general Mihai Baciu, care a apreciat activitatea Astrei din Iași, munca neobosită a președintei prof. Areta Moșu și a urat succes lucrărilor Simpozionului.
Autorii comunicărilor au avut în vedere teme interesante în strângă legătură cu tematica Simpozionului: Maria Danilov (Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău) – Identitatea românească reflectată în opera scrisă a basarabeanului Gheorghe Gore (1837-1909); Victor Durnea (Academia Română, Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” Iași) – Teme si motive ale publicisticii lui C. Stere din ziarul „Lumina” (1917-1918); Natalia Ivasîșen (Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălți) – Autoplagiat și critică literară: Cazul Mihail Dolgan; Irina Zamfira Dănilă (Universitatea de Arte „George Enescu” Iași) – Similitudini culturale și identitate națională în creația compozitorilor G. Musicescu și M. Berezovschi; Nicolae Leahu (Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălți) – Identitatea personajului poetic optzecist; Maria Abramciuc . . (Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălți) – Poezia română din Basarabia de la sfârșitul secolului al XX-lea: reprezentări identitare prin raportare la alteritate ; Vadim Bacinschi (Almanahul „Sud-Vest”, Odesa) – Românii moldoveni din Basarabia istorică (regiunea Odesa, Ucraina), lipsiți de șansa de a ajunge europeni ; Octavian Țîcu (Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău) – Comunitatea românilor din Kazahstan: o istorie prin prisma Expedițiilor Memoriei – o foarte interesantă proiecție de film ce a cucerit publicul.
În partea a doua a zilei, participanții la Simpozion au făcut un tur al orașului Bălți și au vizitat Muzeul de Istorie și Etnografie, unde au beneficiat de ghidajul doamnei muzeograf Ludmila Dobrogeanu. După această benefică relaxare, la Biblioteca Științifică a Universității de Stat „Alecu Russo” au luat parte la Vernisajul Expoziției Laureaților Concursului Internațional de Artă Plastică „N.N. Tonitza”, ediția a XI-a, Iași, 2015, prezentată de prof. univ. dr. Mihai Păstrăguș , critic de artă. Menționăm că organizatorul și coordonatorul Cercului de pictură „N.N. Tonitza” al Despărțământului Astra „Mihail Kogălniceanu” este prof. Mihai Zaiț, artist plastic. Vernisajul a fost urmat de un Concert de muzică clasică, prezentat de conf. univ. dr. Margareta Tetelea, la care au evoluat studenți ai Universității din Bălți. Seara am plecat spre Chișinău, pentru cazare și masă, unde urma să stăm două zile.
Sâmbătă, 7 noiembrie 2015, la ora 10, eram prezenți în Sala 222, etajul II, bloc IV a Universității de Stat din Moldova, unde s-a desfășurat a treia serie din programul comunicărilor științifice ale Simpozionului Internațional „Români – moldoveni – europeni. Dilemele și identități”, condus în calitatea de moderator de profesorul Lucian Sava. Cuvinte de salut au fost rostite de prorectorul Universității de Stat din Chișinău, de domnul Nechita Danilov, director adjunct la Institutul Cultural Român din Chișinău, de prof. Vasile Gîtlan, director adjunct al Liceului „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău. Un moment deosebit de emoționant a fost cuvântul academicianului Alexandru Moșanu care, deși la o respectabilă vârstă, a vorbit cu entuziasm tineresc, subliniind că „problema unității românești este o problemă a conștiinței românești”, iar despre Astra a afirmat că „a fost și va rămâne o asociațiune care s-a ocupat de sufletele noastre.”
Au prezentat comunicări personalități din Republica Moldova și din Iași: Demir Dragnev (Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău) – Rolul factorului socio-economic în păstrarea unității etno-lingvistice a românilor din Evul Mediu; Ion Chirtoagă (Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău) – Basarabia și Basarab; Dan Jumară (Muzeul Literaturii Române Iași) Școala și mișcarea culturală în Basarabia înainte de Unire; Ion Negrei (Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău) – Scrisorile pariziene ale lui Leon Donici; Iulian Cătălin Dănilă (Universitatea „Apollonia” Iași) – Identitate culturală și națională în revista „Însemnări ieșene”; Gheorghe Negru (Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău) – Presiunile diplomatice ale URSS privind recunoaşterea de către RSR a „naţiunii moldoveneşti” (anii ’ 70 ai secolului al XX-lea); Gheorghe Palade (Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău) – Aspecte privind identitatea românească în presa de la Chișinău (2010-2015); Luminița Cornea (Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita, Sf. Gheorghe) – Românii din afara granițelor țării. Dilemele identității .
Sesiunea de comunicări a fost urmată de Masa rotundă „Români – Moldoveni – Europeni. Dileme și identități”, la care au participat mai mulți elevi de la Liceul „Principesa Dadiani”din Chișinău și de la Liceul „Petre Ștefănucă” din Ialoveni, împreună cu astriști ai Despărțământului din Ialoveni (președinte prof. Tatiana Chiruță), ai Cercului Astra din Chișinău (președinte prof. Vasile Gîtlan), alături de reprezentanți ai comunităților românești din Republica Moldova (Chișinău), Ucraina (Cernăuți, Odesa, Tatarbunar) și Serbia (Zăicear) și ai asociațiilor culturale din România (Iași, Sibiu, Suceava, Vaslui, Sf. Gheorghe, Năsăud, Pașcani, Beclean). Moderatori: Areta Moșu, Lucian Sava. Menționăm, în mod special, participarea elevilor cu întrebări sincere și directe în legătură cu situația concretă a lor, privind identitatea (elevi ce proveneau din familii mixte), dar și privind catalogarea în „români” și „moldoveni”.
După o zi bogată din punctul de vedere al informației, am simțit nevoia unei relaxări, prin plimbări în centrul orașului Chișinău, iar, seara, prin participarea la cina astristă.
Duminică, 8 noiembrie 2015, dimineața, am plecat din Chișinău, îndreptându-ne spre
Hâncești, unde am fost așteptați de doamna Rodica Gospodinu, președinta Cercului Astra Hâncești, și de domnul Petru Șchiopu, venit tocmai din regiunea Odesa (Ucraina), să se întâlnească cu noi și să se alăture participanților la Simpozion, de asemenea am fost așteptați și de Președintele Consiliului Raional Hâncești, domnul Ghenadie Buză.
În Hâncești, am vizitat Conacul familiei Mârzoian (Manuc Bei). Un impresionant complex acest Conac al lui Manuc Bei Mârzaian, ce include Palatul, Casa Vechilului, Grajdul, Bucătăria și Castelul de vânătoare, unicul edificiu păstrat, organizat ca muzeu, vizitat de noi conduși de ghidul muzeului Tudor Plăcintă, un foarte bun cunoscător al istoriei locale.
Conacul, acum în restaurare, este un monument de arhitectură înscris în Registrul monumentelor de cultură al Republicii Moldova. A fost construit la începutul secolului al XIX-lea, de către diplomatul și negustorul de origine armeană Mamuc Bei Mârzaian, același care a construit și, mai cunoscutul de noi, Hanul lui Manuc din București. La acest complex muzeal ne-a impresionat în mod cu totul deosebit galeriile subterane imense – deși în restaurare, datorită domnului Tudor Plăcintă, le-am putut vizita.
Pe la ora prânzului, ne-am îndreptat spre localitatea Stolniceni, satul natal al vrednicului de pomenire mitropolit Antonie Plămădeală (1926-2005). La Școala „Antonie Plămădeală” din Stolniceni, raionul Hâncești, am fost primiți cu pâine și sare de un grup de tinere îmbrăcate în frumoase costume populare tradiționale. A urmat participarea la slujba de pomenire oficiată în memoria mitropolitului Antonie Plămădeală, urmată de dezvelirea plăcii comemorative, fixată pe peretele școlii, cu următorul text: „Pe aceste meleaguri, s-a născut ANTONIE PLĂMĂDEALĂ (17 noiembrie 1926 – 29 august 2005). Mitropolit al Ardealului, Crișanei și Maramureșului, membru de onoare al Academiei Române. La 10 ani de la trecerea în eternitate ASOCIAȚIUNEA ASTRA, Despărțământul „Mihail Kogălniceanu”, Iași, noiembrie 2015”
Sala de festivități a școlii, arhiplină, ne aștepta, pentru ca elevii școlii să prezinte un frumos program artistic dedicat nouă tuturor, dar și memoriei mitropolitului cu care se mândresc, fiind un valoros consătean al lor. După programul artistic, ne-au salutat, în plenul adunării noastre, primarul localității, reprezentanta raionului Hâncești și directoarea școlii, apoi au vorbit, din partea oaspeților, prof. Areta Moșu, prof. Mihai Toma, poetul Ionel Simota (Despărțământul Astra Covasna-Harghita) și profesorul Ion Onuc Nemeș (Despărțământul Central Astra, Sibiu) care a conferențiat despre Mitropolitul Antonie Plămădeală și crezul său: Zidind iubire, urci în icoane, referindu-se și la volumul domniei sale „Zidând iubire, urci în icoane”, dialoguri cu Î.P.S. Antonie Plămădeală, mitropolitul Transilvaniei, prefață de prof.univ.dr. Ioan Mariș, Editura Imago, Sibiu, 2003.
Cuvintele tuturor vorbitorilor au fost ascultate cu bucurie și curiozitate de cei prezenți în sală, elevi, tineri, oameni în vârstă. După privirile lor, simțeam că erau bucuroși de oaspeții din România. Am simțit bucuria lor încă de la așteptarea în fața școlii, apoi din modul cum era împodobită școala în interior, panouri despre și în legătură cu mitropolitul Antonie Plămădeală (despre care ei în perioada comunistă nu au știut nimic), expoziția de carte cu volume scrise de mitropolitul Antonie, toate primite din țară.
Emoționante au fost pentru toți intervențiile membrilor familiei mitropolitului, care au povestit din amintirile lor, dar și despre faptul că, în perioada comunistă, ei, în sufletul lor se mândreau cu toate realizările mitropolitului, dar nu aveau voie să arate aceasta, nu aveau voie să arate că știu despre existența lui. Ce tristețe!
Cu entuziasm și bucurie, îmbrăcată într-un minunat costum popular românesc, doamna Maria Graur, director al cotidianului „Mesagerul de Covasna”, din Sf. Gheorghe, a oferit celor din sală, gazdelor noastre, consătenilor marelui mitropolit Antonie Plămădeală, multe și diverse numere din ziarul ce apare în curbura Carpaților, dar în care s-au tipărit foarte multe articole despre românii basarabeni și despre activitățile Despărțământului Astra „Mihail Kogălniceanu” în Basarabia. A urmat programul artistic – cadou al nostru pentru locuitorii satului Stolniceni. Cântăreața de muzică populară Maricica Mihoianu, din Iași, îmbrăcată într-un autentic costum popular, a încântat auditoriul cu frumoase melodii populare românești. Entuziasmul a fost peste măsură, totuși parcă a fost și un soi de tristețe. Oare?! Mare parte dintre noi conștientizam că, deși semănăm atât de mult, trăim în state diferite.
Nu a fost uitat programul „Carte românească pentru Basarabia” – donații de carte în limba română ale delegaților la simpozion, pentru Biblioteca Școlii „Antonie Plămădeală”, Stolniceni. Multe volume s-au adunat (poate nu atât cât ar fi trebuit) pe masa destinată acestei acțiuni. Pe lângă biblioteca școlii, a fost prezentă și bibliotecara de la centrul de raion Hâncești, care ne-a vorbit cu mândrie despre dorința ei de a realiza bibliografia operei mitropolitului Antonie Plămădeală.
Prânzul oferit de gazde, în incinta școlii, a constituit o bucurie, deoarece gazde și oaspeți au avut prilejul de a se cunoaște mai bine, de a comunica liber și neprotocolar, de a lega prietenii.
Ultimul obiectiv trecut în programul Simpozionului Internațional „Români – moldoveni – europeni. Dilemele și identități” a fost vizita la Mănăstirea Hâncu, ctitoria marele stolnic Mihail Hancu care înființează, în anul 1678, la izvorul râului Cogâlnic (cca. 55 km vest de Chișinău), la rugămintea fiicei sale, o mânăstire de maici cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Deși se înserase, măicuța ghid ne-a dat informații despre mânăstire, conducându-ne în biserica veche și apoi în biserica nouă, uriașă, aflată în faza de finalizare a construcției. Desigur, dacă timpul ne-ar fi permis, am fi putut să stăm mai mult în acel loc plin de spiritualitate și să respirăm aerul curat al codrilor din împrejurimi.
Repede au trecut zilele de desfășurare ale Simpozionului Internațional „Români – moldoveni – europeni. Dilemele și identități”, la Iași, la Bălți, la Chișinău, prilejuindu-ne și câteva vizite la obiective istorice. Duminică seara, ne-am reîntors la Iași, apoi acasă, rememorând cu nostalgie, dar și cu bucurie, toate momentele Simpozionului și deosebitele noastre trăiri sufletești din zilele de 4-8 noiembrie 2015, când împreună cu astriștii ieșeni am participat la un program de excepție organizat de Despărțământul Astra „Mihail Kogălniceanu” din Iași.
În final, ne facem o plăcută datorie de a aduce sincerele noastre mulțumiri Comitetului de organizare: Areta Moşu (președinte), Iulian Pruteanu-Isăcescu (secretar), Lica Șelaru, Mircea-Cristian Ghenghea, Lucian Sava, Vasile Gâtlan, Rodica Gospodinov (membri).
Luminița Cornea
