Centrul European de Studii Covasna-Harghita, împreună cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, sub patronajul Înalt Preasfințitului Arhiepiscop al Covasnei și Harghitei, Ioan Selejan, azi Mitropolit al Banatului, și al Preasfințitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, și-au propus să cinstească pe cei care le-au fost alături timp îndelungat în cercetările din domeniul arhivisticii, istoriei și culturii tradiționale din Transilvania. Intenționăm să punem astfel în fața tinerilor cercetători modele profesionale prin prezentarea unor secvențe semnificative din viața și activitatea celor pe care urmează să-i înlocuiască.
În acest scop, în cadrul Editurii Eurocarpatica, a fost inițiată colecția „Profesioniștii noștri”. Până în prezent, volumele din această colecție au fost dedicate unor personalități din domenii variate, născuți în localități din județele Covasna și Harghita, sau distinși colaboratori, din întreg arealul românesc, care au contribuit la dăinuirea identitară a românilor numeric minoritari, în mediul multietnic și pluriconfesional al celor două județe.
Un asemenea volum dedicăm, acum, colonelului (r), profesorului universitar, publicistului, managerului, liderului societății civile, colecționarului, și OMULUI timpului său – Ioan Vlad, personalitate bine-cunoscută și apreciată în mediul academic românesc, în rândul camarazilor din Armata Română, pe meleagurile natale ale Munților Apuseni, în județul Brașov și împrejurimi, în rândul scriitorilor, publiciștilor, intelectualilor din instituțiilor de cultură, învățământ și culte, distins cu premii și diplome care-i răsplătesc activitatea științifică, culturală și civică și implicarea benefică în promovarea cu profesionalism și demnitate a valorilor românești. La fel de cunoscut și apreciat este istoricul, publicistul și Omul Cetății Ioan Vlad în județele vecine locului de reședință: Covasna, Harghita și Mureș.
Legăturile Brașovului cu românii din fostele scaune secuiești se pierd în negura istoriei. Atât de substanțial, diversificat și consecvent a fost sprijinul brașovenilor acordat bunei funcționări a celor două instituții identitare fundamentale – Biserica ortodoxă și școlile confesionale în limba română, atât de mulți tineri români din localitățile Arcului Intracarpatic au învățat la vestitele școli brașovene, atât de puternice au fost legăturile economice, sociale și interumane, încât românii din „secuime” numeau Brașovul ca fiind „Ierusalimul” dăruit lor de Providență. Până la redactarea unui volum, sau unor volume despre Brașovul și românii din Arcul Intracarpatic, avem posibilitatea să dăm cinstea cuvenită cărturarului brașovean Ioan Vlad, prin editarea volumului cu nr. 30, în colecția „Profesioniștii noștri”.
Volumul este intitulat Forța localismului creator în scrierea istoriei – Ioan Vlad la 70 de ani. Prin întreaga sa operă, istoricul Ioan Vlad lasă posterității un profil profesional și moral recomandat ca model de urmat.
Profesorul Ioan Vlad a funcționat în învățământul militar și universitar timp de 36 de ani, în perioada 1979-2015, parcurgând toate gradele universitare, la Institutul Militar de Artilerie și Rachete A.A. „General Bengescu” (unde a fost șef al Catedrei de Pregătire Umanistă) și apoi la Academia Forțelor Aeriene, în 1995), și la Universitatea „Spiru Haret” București, Facultatea de Științe Juridice din Brașov, unde a fost ales prodecan (2001-2003 și 2005-2015) și secretar științific (2003-2005). În toată această perioadă s-a preocupat de perfecționarea pregătirii profesionale prin obținerea titlului de doctor în istorie cu teza Lupta națională pentru unitatea politico-statală la Brașov în anii Primului Război Mondial (1991), coordonator științific academician profesor universitar Ștefan Pascu, iar după 1990 a urmat cursuri de perfecționare în domeniul istoriei, al managementului și managementului militar, în București, Anglia și Olanda.
Istoricul Ioan Vlad este specializat în cercetarea secolelor XIX-XX, cu preocupări pentru istoria militară, istoria socială și politică, îndeosebi pentru lupta națională a românilor din Brașov și împrejurimi. Este autorul unor contribuții valoroase privind biografiile unor personalități din Brașov și împrejurimi la lupta pentru unitate națională. A publicat 10 volume de autor, 6 volume coordonate, un volum de documente și 4 manuale universitare. Ioan Vlad este cunoscut istoric dedicat istoriei Țării Bârsei, dar și Lupșei lui natale din Munții Apuseni. A susținut peste 60 de comunicări la sesiuni naționale și a organizat 30 de astfel de manifestări.
Încadrat în învățământul militar, s-a specializat în istorie militară românească, mai ales modernă, în istoria Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial, iar ca brașovean a optat pentru valorificarea arhivelor brașovene pe problematica luptei naționale pentru Marea Unire. Din memoriul de activitate al prof. Ioan Vlad rezultă că a debutat publicistic în 1984, cu un studiu despre episodul și monumentul de la Brașov – Bartolomeu, 1916, și a continuat documentarea pe contribuția Brașovului la lupta națională. Au rezultat o serie de articole, studii, comunicări științifice și perspectiva unui doctorat pe această problematică.
Istoricul Ioan Vlad este autorul unei opere științifice impresionante redactată, în primul rând, pe valorificarea izvoarelor istorice inedite, a surselor arhivistice și a unei bibliografii cuprinzătoare referitoare la temele abordate. O caracteristică specifică activității editoriale a istoricului, publicistului, monografului, scriitorului, eseistului și omului de carte Ioan Vlad o constituie gruparea tematică a lucrărilor sale în serii, precum Brașovul și Marea Unire (serie veche și serie nouă, 12 volume), Lupșa – aur și oameni (5 volume), alte cărți (3 volume), manuale universitare (4 volume). Numele istoricului Ioan Vlad va rămâne definitiv înscris în rândul cronicarilor străluciți ai Brașovului și împrejurimile acestui oraș atât de important pentru istoria României și a românilor. Excelente sunt și volumele dedicate localității natale, Lupșa, din Munții Apuseni.
Cu ocazia Centenarului Marii Uniri a realizat din timp cercetarea la seria Brașovul și Marea Unire și au rezultat cele opt volume, cinci de autor, unul de documente, unul pe care l-a coordonat, la care este și autor cu 138 de pagini. Ultimul este o restituire A.A. Mureșianu, pe care a pregătit-o, editat-o și a semnat studiul introductiv. În aceeași serie au apărut și lucrările Hora Brazilor. Icoana la Zărnești a Marii Uniri, Documente brașovene ale Marii Uniri, Românismul brașovenilor, Documente 1916-1918, Văpaia din munți. Bătălia din Carpații de Curbură, Pagini de istorie brașoveană, studii și articole ș.a. Angajat plenar în realitățile societății românești contemporane, Ioan Vlad actualizează discursul și pornind de la evenimentele din secolele trecute analizează valorizările și reverberațiile actuale (exemplu lucrarea Centenarul brașovean al Marii Uniri. Exigențe și imperative).
Un loc distinct în cercetările sale îl ocupă editarea biografiilor marilor bărbați ai neamului românesc, personalități providențiale care au avut un rol important în înfăptuirea idealurilor de libertate, unire și dăinuire românească, biografii cuprinse în Cărturari brașoveni pentru România Mare, Aurel A. Mureșianu, Marea împărăție românească. Trepte brașovene (1600-1918), Ioan Șenchea – martirul Ardealului. Lupta națională la Făgăraș pentru Marea Unire, Avram Iancu și brașovenii săi, Petru Șpan – dascălul de dăscălie al ardelenilor).
Integrat deplin în viața științifică, culturală și civică a Brașovului, profesorul și istoricul Ioan Vlad nu a uitat niciodată locurile natale. Astfel, o a doua direcție importantă de cercetare a fost concretizată în seria Lupșa – aur și oameni…, monografia comunei natale, lucrare colectivă, pe care a coordonat-o. Au rezultat patru volume de antologie monografică, unde a adunat și coordonat un număr mare de autori și lucrări personale, într-o construcție armonioasă și unitară.
La finalul unei cariere universitare de succes, cu o bogată expertiză dobândită în mediul academic, prof. univ. dr. Ioan Vlad editează patru manuale universitare, cu titlurile: Istoria administrației publice românești; Istoria Constituțională a României; Bazele Științei politice (coautor) și Introducere în istoria dreptului românesc (coautor). La acestea se adaugă alte cărți și capitole din cărți publicate la edituri de prestigiu din țară.
Publicistul Ioan Vlad a înființat și condus publicația „Oastea și țara”, revistă de cultură istorică apărută la Brașov (1992-1999). A fost membru în colegiile de redacție ale revistelor „Astra”, Brașov, și „Plaiuri săcelene”. În 1985 a fost redactor-șef al revistei „Lupta întregului popor”, București, supliment al revistei „Viața militară”.
Profesorul Ioan Vlad, pe lângă activitatea la catedră, a fost angrenat sau s-a implicat voluntar în activitatea cultural-educativă extradidactică și extrașcolară, la nivel local și național, ca istoric, prin expuneri, simpozioane, publicistică, radio și televiziune, cu număr mare de activități individuale și de echipă, în slujba popularizării istoriei, a marcării publice a unor evenimente, aniversări, omagieri etc.
În cele două școli militare a inițiat și realizat secții muzeistice și cabinete de istorie, unde a expus o bogată colecție de documente istorice sau obiecte cu valoare documentară, descoperite și colecționate personal de-a lungul carierei sale.
A condus Filiala Brașov a Comisiei Române de Istorie Militară, ca secretar, în perioada 1986-1991, și ca președinte, după 1991 până în 2001, poziții din care a îndeplinit programe anuale ample, specifice în slujba educației istorice și patriotice a militarilor, studenților și publicului brașovean.
În zilele revoluției din 1989 a realizat, ca redactor șef, trei numere din publicația „Orizonturi ostășești în revoluție”, o reală cronică a prezenței școlii militare brașovene în evenimentele din decembrie 1989. Este membru al Despărțământului Brașov al ASTREI, vicepreședinte al despărțământului Zărnești al ASTREI. Din mai 1994 este președintele Filialei Brașov a Societății „Avram Iancu” din România și președinte de onoare a Asociației „Cneazul Cândea” a Fiilor Satului Lupșa, județul Alba. În 1997 a primit premiul „Nicolae Bălcescu” acordat de „Revista de Istorie Militară”.
Activitatea istoricului Ioan Vlad este prezentată în peste 20 de referințe la ciclul „Brașovul și Marea Unire” și peste 10 la ciclul „Lupșa – aur și oameni”, distingându-se prefețele semnate de academicienii Ioan Aurel Pop, Ștefan Pascu și Alexandru Surdu, postfețele semnate de scriitorul Ion Popescu Topolog (7), referințe semnate de cunoscuți intelectuali brașoveni și din alte multe localități din întreaga țară: cercetători, scriitori, profesori, publiciști etc. Truda jurnalistului Ioan Vlad este evidențiată în 10 referințe, cea a dascălului și colecționarului în altele 20. Itinerarul biografic este redat sintetic în 5 fișe de dicționar și cinci texte autobiografice. Laudatio la premiile primite au fost redactate de prof. univ. dr. Ion Solcanu și profesorul Miron Baiu.
În mediul academic și în viața publică brașoveană, prof. univ. dr. Ioan Vlad este perceput ca „unul dintre cei mai valoroși istorici brașoveni, născut în Țara Moților și stabilit în Brașovul care l-a adoptat cu dragoste și pe care îl iubește necondiționat din moment ce i-a dedicat ani buni pentru a scoate în evidență rolul pe care acesta l-a avut ca punte de legătură între Principate și Transilvania” (Ion Popescu Topolog).
Volumele apărute în ciclul Brașovul și Marea Unire și cele dedicate istoriei Brașovului și localităților din împrejurimi s-au bucurat de o caldă primire din partea brașovenilor, a iubitorilor de istorie din întreaga țară și a specialiștilor din mediul academic. Acad. Ioan-Aurel Pop relevă faptul că autorul, dr. Ioan Vlad, a scos în evidență, prin aceste volume, „rolul unei capitale a românității în făurirea României moderne și contemporane”.
La rândul ei, lucrarea monografică Lupșa – Aur și oameni – O comună din Țara moților, volumele I și II s-a bucurat de recenzii și aprecieri favorabile, fiind considerată drept o lucrare „monumentală”, „impresionantă”, prin structura și conținutul ei. I s-a evidențiat autorului scrisul convingător, mai ales „atunci când evocă propria-i copilărie, încât simți dragostea părinților față de copii, o dragoste totală, rotundă ca un Soare care îi încălzește și astăzi inima” (înv. Ana Goșa).
Studiile, articolele și comunicările științifice susținute și publicate de prof. Ioan Vlad în anii premergători Centenarului Marii Uniri sunt, în majoritate, axate pe tematica și preocupările cuprinse în volumele publicate, dar prezentate adecvat nevoilor presei și sesiunilor de comunicări științifice. Anterior acestei perioade a mai publicat peste 60 de studii, prefețe sau capitole în volume colective, 80 de articole și 60 de comunicări științifice, deci rezultatele cercetărilor din 1984, de la debut, până prin 2014.
Atât în volumele sale, cât și în studiile, articolele și comunicările științifice purtând semnătura Ioan Vlad surprind, prin abordarea curajoasă a unor teme considerate sensibile, prin demolarea unor clișee și prejudecăți, prin curajul și demnitatea de a spune lucrurilor pe nume. Este frecventă tema românismului, ca doctrină și acțiune politică, de promovare a intereselor, idealurilor și valorilor naționale. Astfel sun scrise studiile: Mitul sașilor la Brașov și în Țara Bârsei. Dimensiunea nostalgică a trecutului; Marea Unire și marea dezbinare. Unitatea politico-statală vs. dezbinarea politicianistă; Brașovul tot mai românesc în România Întregită. Aspecte ale românizării toponimiei urbane în primele două decenii; Un popă de Săcele și lecțiile lui de românism pentru doi guvernatori, un ministru și un Principe; Ioan Brosu – un „spirit intransigent” în lupta națională pentru Marea Unire; Brașovul – oraș al Marii Uniri, imperativ istoriografic și de conștiință publică, la Centenar; Jertfa femeilor pentru România Mare – eroina de la Olt, Maria Manciulea, și Lucreția Canja; Brașovul, parte a sud-estului transilvan, diferit istoriografic de zona secuiască; Făuritorii Marii Uniri. O încercare de definire și identificare; Rezistența din Carpați a Armatei Române, 1916, o reușită militar-strategică pentru salvarea țării, menținerea ei în război și în coaliție, cât și pentru șansa înfăptuirii României Mari; Marea Unire – o perspectivă militară; „Marea Unire” a copiilor; Prezența copiilor în lupta națională ș.a.
Toate aceste studii, articole și comunicări și altele prezente în paginile unor publicații și volume colective din întreaga țară, pot fi editate într-un viitor volum, o nouă piesă de rezistență la dosarul candidatului Ioan Vlad pentru un loc îndreptățit în Academia Oamenilor de Știință din România.
Prin intermediul mesajelor redactate de prieteni, colaboratori, parteneri și alte personalități ale vieții publice românești se poate realiza un portret complex al omului de cultură Ioan Vlad din multiple unghiuri și perspective. Referenții au relevat cu căldură „calitățile spiritului său mereu viu”, precum și faptul că opera sa este o „admirabilă probă de patriotism, de atașament profund pentru valorile naționale românești” (Horia Bârsan).
Este apreciată colecția de pictură, printre care și opere de Theodor Aman, Corneliu Baba ș.a. (Daniel Pișcu). Chiar și construcția vilei personale, cu mult efort propriu, este relevată ca latură a vredniciei sale (Aurelia Stroie Mărginean). Aflăm apoi că „în 1994, locotenent-colonelul Ion Vlad a fost gratulat cu Hrisovul «Historia est oculus mundi» pentru contribuțiile sale la cunoașterea istoriei Brașovului. În 1997 i se decernează Premiul «Nicolae Bălcescu» pentru volumul «Brașovul și Marea Unire», iar în 2000 lucrarea sa, «Cărturarii brașoveni pentru România Mare», a fost nominalizată pentru Marele Premiu «Mihai Viteazul» situându-se doar la câteva puncte sub volumul academicianului Dinu C. Giurescu”. (Gheorghe Vartic)¸ Alți autori ai mesajelor au scris despre demersul curajos al colonelului Ioan Vlad, de după decembrie 1989, pentru introducerea de „reforme rapide și eficiente în învățământul militar românesc” (Constantin Manea).
Prof. univ. dr. Tănase Joița scrie că este convins de faptul că pasiunea pentru istorie a prof. Ioan Vlad „și mai cu seamă pentru istoria noastră s-a transmis multora din studenții săi și dintre colegi și prieteni”, iar istoricul militar, prof. univ. dr. Petre Otu îl consideră „drept unul dintre specialiștii cei mai de seamă ai istoriografiei militare românești actuale”.
Inventiv, istoricul Ioan Vlad a folosit metoda „prenumerației” de altă dată pentru asigurarea suportului financiar necesar tipăririi volumelor sale, metodă folosită în Transilvania de către autorii români, mai ales înainte de 1918, ei fiind obligați să-și procure resursele pentru tipărirea unei cărți sau pentru tipărirea unei publicații cu anticipație, prin precomandă sau abonament, chiar cu depunerea prețului, pentru a putea plăti manopera, și cu livrarea produsului după tipărire și acoperirea cheltuielilor. „Îl credeam un sistem depășit al vremii, dar un coleg și consătean, de la Sibiu, l-a pus în uz cu o carte de-a sa, ceea ce m-a inspirat, l-am adaptat și îmbunătățit și iată că a dat rezultate” – a declarat istoricul Ioan Vlad.
Bogata activitate desfășurată de istoricul, publicistul și Omul Cetății Ioan Vlad a fost recompensată cu importante premii și distincții, în afară de cele menționate mai sus sunt și Premiul Dimitrie Cantemir al Academiei Oamenilor de Știință din România, pe anul Centenar 2018, pentru lucrarea Brașovul și Marea Unire, Laudatio Prof. univ. dr. Ion Solcanu; titlul de Cetățean de onoare al orașului Zărnești și al comunei natale Lupșa. O recunoaștere a performanțelor obținute în domeniul cercetării istorice o reprezintă, pe lângă celelalte valoroase premii obținute, și includerea sa în Enciclopedia istoriografiei românești, proiect al Academiei Române, în curs de finalizare.
După uzanțele deja cunoscute ale colecției Profesioniștii noștri, din cadrul Editurii Eurocarpatica, volumul are în cuprins următoarele capitole stabilite, la propunerea autorului omagiat: Prefața, semnată de coordonatorul Colecției și al acestui volum, un „Argument” al universitarului brașovean Cornel Lazăr; Repere de vitrină, în care sunt prezentate Memoriul de activitate și Lista de lucrări ale celui omagiat; Mesaje colegiale la ceas aniversar; urmate de răspunsul protagonistului intitulat „Criticilor mei, cu recunoștință”; Referințe colegiale, grupate astfel: Ioan Vlad – istoricul; Ioan Vlad – jurnalistul; Ioan Vlad – dascălul și colecționarul; Itinerar autobiografic și fișe de dicționar; distincții; studii și articole ale colaboratorilor; ilustrații.
Personalitate importantă a vieții științifice, culturale și publice românești contemporane, „moțul” Ioan Vlad a devenit un brand al Brașovului, păstrând legături strânse cu meleagurile natale, din Munții Apuseni. Mesajele și mărturisirile colegilor, prietenilor, colaboratorilor din Brașov și din întreaga țară redau portretul profesional și moral al unui distins ofițer, cadru didactic universitar, publicist, colecționar, lider civic, al unui „profesionist” care prin întreaga sa activitate constituie un model demn de urmat, al unui istoric valoros, autor de volume de referință despre istoria contemporană românească, dar, în același timp, printr-o pilduitoare activitate științifică, culturală și civică a făurit istorie.
Paginile volumului de față pun în evidență portretul unui militar, „luptător” pe frontul învățământului, culturii și al istoriei naționale, regionale și locale. O personalitate complexă, sociabilă, un profesionist care nu numai că a ținut „cadența” cu schimbările din societatea românească contemporană, dar i-a și dat un impuls spre normalitate, dovedind o impresionantă putere de muncă, spirit novator, demnitate, preocupare pentru demolarea unor „mituri” adânc întipărite în mentalul colectiv și consecvență în inițierea și realizarea unor proiecte editoriale de referință pentru istoria noastră. Editura Eurocarpatica urează bun venit istoricului Ioan Vlad în rândul celor care ne onorează seria „Profesioniștii noștri”, adăugând un sincer La mulți și rodnici ani!, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, dorindu-i tinerețe spirituală și putere de creație pentru finalizarea și introducerea în circuitul public a tuturor proiectelor pe care le are!
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
