30 de copii aparţinând minorităţilor etnice din România, alături de profesorii or coordonatori, au participat la „Tabăra minorităţilor etnice din România ALTERIS 2015”.
Fiind singura iniţiativă de genul acesta pe teritoriul ţării, tabăra are ca scop promovarea tradiţiilor minorităţilor care trăiesc în România, dar şi schimbarea mentalităţilor în ceea ce priveşte minorităţile şi stereotipurile transmise din generaţii în generaţii.
Având în comun doar statutul de minoritar etnic din România, copiii au venit de acasă cu „bagajul” încărcat cu păreri preconcepute despre ceilalţi, bagaj format cu ajutorul televizorului, istoriei sau a unor fapte izolate care pun într-o lumină negativă o întreagă etnie.
„Am învăţat despre turci că sunt duşmanii. Că ne-au ocupat, erau expansionişti şi noi ne-am apărat împotriva lor. În tabără am putut să văd că sunt oameni foarte plăcuţi şi prietenoşi”, a spus tânărul maghiar, Biro Bence din Lunga. De asemenea, micuţa tătăroaică Asana Aylin de clasa a III-a, venită tocmai din Valul lui Traian, a spus că cel mai mult i-au plăcut dansul şi tradiţiile ungureşti, făcând referire la ei ca fiind nişte copii cuminţi şi frumoşi.
Tabăra minorităţilor etnice din România ALTERIS la ce-a de-a noua ediţie
Tabăra dedicată minorităţilor etnice din România, organizată şi coordonată de Asociaţia Multiculturală ALTERIS din Sfântu Gheorghe, a ajuns la cea de-a noua ediţie, organizatorii putând să se laude cu rezultate foarte bune înregistrate atât pe parcursul desfăşurării taberelor, cât şi după terminarea acestora.
Victor Sibianu, profesor de istorie la Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” şi preşedintele Asociaţiei Multiculturale ALTERIS a explicat de ce a considerat că era necesară o astfel de tabără pentru copii şi de ce Asociaţia ALTERIS este altfel decât multe alte ONG-uri.
„ALTERIS în limba latină înseamnă a celorlalţi şi de aceea, încă de la constituire a fost pentru ceilalţi. În general, în ţară cei care au asociaţii sau partide politice sunt pentru ei şi fiecare promovează propriile interese, propria cultură şi identitate, ceea ce e bine, dar noi am vrut să depăşim această preocupare, în sensul că ne dorim o asociaţie care să-şi pună întrebarea eu, ca român, ce pot să fac pentru ceilalţi?, şi aşa s-a ajuns la demunirea de ALTERIS.
Asociaţia s-a înfiinţat în 2007 şi de-a lungul acestor ani am avut mai multe activităţi, câteva dintre ele cu consistemnţă şi o tradiţie neîntreruptă. „Tabăra minorităţilor etnice din România ALTERIS 2015” este cel mai important proiect al nostru.
Este prima iniţiativă de acest gen la nivel naţional, când se organizează tabere pentru copii aparţinând minorităţilor etnice din România. Noi invităm toate minorităţile etnice din România şi invităm şi acele etnii care nu sunt, conform statutului lor, o minoritate etnică oficială. De-a lungul timpului au fost 15 minorităţi prezente.
Activităţile sunt pe de-o parte educative, intelectuale, în sensul de a învăţa despre celălalt, dar şi despre propria ta etnie. Sunt activităţi de cunoaştere, apoi activităţi de cunoaştere a zonei şi istoriei din zona aceasta, care se desfăşoară şi prin excursii tematice cu cele mai importante puncte turistice din zonă.
. .
Unul dintre momentele cele mai importante din tabără, care se face în fiecare seară după cină este seara minorităţilor etnice din România, în care fiecare minoritate îşi prezintă dansul, un obicei, o tradiţie în costume populare, desigur. În fiecare seară o minoritate sau două îşi prezintă programul pe care l-au pregătit de acasă. De exemplu astăzi, toţi copiii au copt ei înşişi un kurtoskalacs, care este o mâncare tradiţională a zonei. Copiii secui care sunt din Tîrgu Secuiesc au pregătit mâncare tradiţională secuiască pe care au servit-o celorlalţi. Marţi am avut meşteşuguri. Au venit specialişti care au lucrat cu copiii ţesături. În alţi ani am avut alte meşteşuguri, cum ar fi olăritul.
Până în momentul de faţă, atât la ediţiile anterioare cât şi la ediţia curentă a taberei multiculturale au luat parte copii aparţinând etniilor recunoscute la nivel naţional, cum ar fi: sârbi din Banat, şvabi, bulgari, ucrainiei din Maramureş, polonezi din Bucovina – care au venit anul acesta pentru prima dată, greci, din singura localitate de etnie greacă Izvoarele, ruşi-lipoveni, aproape în fiecare an, deşi ei nu sunt o minoritate etnică, turci, tătari, armeni din judeţul Harghita, rromi din judeţul Mureş şi alţii.
Chiar dacă în cei 9 ani tabăra a adus laolaltă copii din majoritatea comunităţilor minoritare etnic din ţară, profesorul de istorie spune cu regrete că până acum nu au reuşit să aducă saşi şi evrei, în mare parte din cauza condiţiilor impuse de participarea în tabără.
„Noi avem câteva condiţii de participare. Cei care participă la această tabără trebuie să fie reprezentativi pe etnia respectivă, adică să cunoască limba, să aibă costum popular, să-şi cunoască obiceiurile, tradiţiile şi istoria. Selecţia se realizează în şcolile din care provin sau uniunea din care fac ei parte, dar noi când transmitem invitaţia specificăm care sunt condiţiile”, a mai spus Vicor Sibianu.
Tabăra este gratuită an de an, fiind finanţată de de către secretariatul General al Guvernului României, departamentul Relaţii Interetnice. În afară de crearea unor punţi de comunicare şi legătură între copiii aparţinând altor etnii, ea îşi propune şi educarea acestora prin diferite activităţi care implică istoria locală, gastronomia dar şi activităţi recreative.
Maricela Dan
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail
