Singurul tun care s-a mai păstrat până astăzi din cele 64 turnate de revoluţionarul paşoptist Gabor Aron va rămâne în custodia Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, el fiind trecut recent prin Hotărâre de Guvern din domeniul public al statului român în cel al judeţului Covasna.
„După 40 de ani de exil tunul a revenit în judeţul Covasna. Domnul Kelemen Hunor (UDMR) a făcut demersurile juridice şi politice necesare şi astfel am reuşit să aducem tunul acasă, în judeţul Covasna. Desigur, în schimbul lui s-au dat, proporţional, anumite piese şi anume monede imperiale şi dacice, o copie a tunului, figurine şi alte obiecte aparţinând culturii Ariuşd (…) E singurul tun original al lui Gabor Aron care s-a mai păstrat, la care noi, comunitatea maghiară ţinem foarte mult, pentru că este o relicvă istorică. Gabor Aron, care s-a născut în urmă cu 200 de ani la Breţcu, în judeţul Covasna, este pentru maghiari aşa cum este Avram Iancu pentru români”, a declarat ieri, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.
Tunul confecţionat în urmă cu 163 de ani din bronzul unor clopote din zonă a fost găsit în august 1906 în partea veche a oraşului Târgu Secuiesc, cu ocazia unor construcţii efectuate în curtea Spitalului. Autentificarea lui s-a putut face pe baza tehnicii speciale de fabricare descrisă de artileriştii paşoptişti şi a fost confirmată de Ferenc Laszlo, fost custode al Muzeului Naţional Secuiesc.
Tunul, care are un calibru de 90 mm, o lungime de 156 cm şi aproximativ 370 kg, a fost adus la Sfântu Gheorghe în urmă cu patru ani de la Muzeul Naţional de Istorie a României, pentru a fi expus cu prilejul manifestărilor comemorative dedicate Revoluţiei de la 1848 şi Zilei maghiarimii.
Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, tunul, împreună cu alte obiecte care au făcut parte din colecţiile actualului Muzeu Naţional Secuiesc, au fost luate în anii ’70 cu „titlu de împrumut” de fostul Muzeu de Istorie al RSR, devenit Muzeu Naţional de Istorie a României, iar ulterior nu au mai fost restituite.
În schimbul tunului, Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe a cedat 61 de monede romane republicane şi imperiale din tezaurul dacic de la Simeria, precum şi 12 obiecte aparţinând culturii Ariuşd, printre care mai multe unelte din silex, vase pictate şi figurine preistorice.
Directorul muzeului, Vargha Mihaly, a declarat că tunul are o semnificaţie istorică deosebită pentru comunitatea locală, iar pentru a putea intra în patrimoniul judeţului Covasna, conform legii, trebuie să se efectueze un schimb de exponate, iar acesta a fost rezonabil.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
