Sâmbătă  însorită la Bucureşti!

      Patru autocare mari soseau din inima ţării  la Bucureşti  şi parcau lângă Esplanada Statuilor  din Piaţa Universităţii.   Bucureştenii  ne aşteptau  cu drapele şi flori,  multe flori

Ne-am aşezat  în jurul  statuii lui Mihai Viteazul, ca nişte străjeri,  în patru plutoane, şi am intonat Imnul  împreună  toţi cei din: Zăbala, Mărtănuş, Breţcu, Ojdula, Zagon, Târgu Secuiesc, Voineşti –Covasna, Sfântu Gheorghe, Braşov, Livezi, Miercurea Ciuc,  Hăghig .

După depunerea  de coroane  la Statuia lui Mihai Viteazul  şi la Crucea Eroilor  Revoluţiei  din Escuarul  Pieţei  Universităţii  am luat drumul  spre Biserica Voievodală  Sfântul Gheorghe Nou –  Kilometrul ,, 0” al României.

În fruntea  convoiului  erau oamenii care purtau pe braţe TROIŢA  românilor din Covasna  şi Harghita, troiţă  ce s-a aşezat pe postament  în curtea  acestei  biserici  şi care  va rămâne să străjuiască intrarea din faţa  acesteia,  amintind de această zi când,  inima ţării a fost la Bucureşti  să se întâlnească cu fraţii din capitală şi să facă parastas  poetului  nostru naţional   – Mihai Eminescu– a  cărui slujbă de înmormântarea

s-a făcut  la această biserică.

După sfinţirea  troiţei  am plecat spre Muzeul  Satului  ,,Dimitrie Gusti” unde a avut loc Şezătoarea  românilor din Harghita şi Covasna  sub  titlul ,, Femeile din Ţinutul Căciularilor cos ie”.  Aici am participat cu  un  spectacol de 40 minute   şi noi,  cei  17, de la Ansamblul  Artisistic  de Amatori ,,PLAIURI  TULGHEŞENE ”  alături de celelalte  nouă  ansambluri  şi  formaţii din localităţile mai sus menţionate.

Nu se poate exprima în cuvinte ce am trăit şi ce am simţit pe tot parcursul zilei acesteia dar, cred că aşa au simţit  înaintaşii nostri  în  anul  1918,  la Alba Iulia.

Munca  organizatorilor  acestui  eveniment  a  fost titanică .

Principalii organizatori au fost: Asociaţia ,,Calea Neamului”, în  parteneriat  cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei  şi  Harghitei  şi cu Muzeul Naţional ,,Dimitrie Gusti” din  capitală   Doi oameni  se  cuvine  să fie menţionaţi  în mod special:  Mihai Târnoveanu,  preşedintele Asoc. ,,Calea Neamului”  care a condus  din punct de vedere tehnic  tot evenimentul  şi   D-na. Alexandra Pintrijel  Hagiu  care este organizatorul  principal  al   ,,Şezătorii  Călătoare”- şi   care, s-a ocupat de culisele  programelor  artistice din  cadrul  şezătorii  în curtea  maramureşeană  din interiorul  Muzeului  Naţional  al Satului  Românesc   ,, Dimitrie Gusti” .    Au participat alături de ei foarte mulţi alţii  care au dorit să rămână anonimi,  dar se cuvine să le mulţumim cu prisosinţă şi acestora.

În  încheiere vă spun şi domniilor voastre  ceea ce am spus cuiva sâmbătă,  răspunzând la o anume întrebare:

,,Toti suntem dintr-o tulpinā, cu izvor la rādacinā care curge, lin, prin timp – susur șoptitor din veacuri care multe -a adunat: de horā ori de oftat, de jucat ori de jālit și de câte-am pātimit tot păzind pridvorul casei, unde-om fi copilărit…

     Cā pridvorul este locul unde iese- ntâi la soare pruncul mic să vadā lumea când pornește în picioare…  Și când el, pâșind în lume de acasā a plecat, mama lui, în straițā-i pune pământ   pe care-a cālcat; sā nu uite niciodatā că este din locul sfânt care l- au lucrat bunicii şi pe ploaie şi pe vânt  şi,  când vijelia sorții peste ei  s-a abātut, n – au fugit !  Au fost acolo şi pridvorul şi-au păzit.

Când venirā vremi cumplite și-au fost duși în pribegie , dorul i-o țânut în viațā şi doinele-o plâns pe ie, împungând pe pânza vremii cu fir negru îndoliat, acei ani de grea urgie când Ardealul, le- o fost luat.  Despre astā ie sfântā am aflat, copil fiind, de la mama şi bunica, de la flori și de la crâng.

  

   Numai bine  şi pace în suflete să  dea Domnul tuturor celor ce au ajutat la împlinirea acestui vis! Doamne.ajută!

 

                                                                             Lăcrămioara Pop, Căminul  Cultural Tulgheş

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail