Sâmbătă însorită la Bucureşti!
Patru autocare mari soseau din inima ţării la Bucureşti şi parcau lângă Esplanada Statuilor din Piaţa Universităţii. Bucureştenii ne aşteptau cu drapele şi flori, multe flori !
Ne-am aşezat în jurul statuii lui Mihai Viteazul, ca nişte străjeri, în patru plutoane, şi am intonat Imnul împreună toţi cei din: Zăbala, Mărtănuş, Breţcu, Ojdula, Zagon, Târgu Secuiesc, Voineşti –Covasna, Sfântu Gheorghe, Braşov, Livezi, Miercurea Ciuc, Hăghig .
După depunerea de coroane la Statuia lui Mihai Viteazul şi la Crucea Eroilor Revoluţiei din Escuarul Pieţei Universităţii am luat drumul spre Biserica Voievodală Sfântul Gheorghe Nou – Kilometrul ,, 0” al României.
În fruntea convoiului erau oamenii care purtau pe braţe TROIŢA românilor din Covasna şi Harghita, troiţă ce s-a aşezat pe postament în curtea acestei biserici şi care va rămâne să străjuiască intrarea din faţa acesteia, amintind de această zi când, inima ţării a fost la Bucureşti să se întâlnească cu fraţii din capitală şi să facă parastas poetului nostru naţional – Mihai Eminescu– a cărui slujbă de înmormântarea
s-a făcut la această biserică.
După sfinţirea troiţei am plecat spre Muzeul Satului ,,Dimitrie Gusti” unde a avut loc Şezătoarea românilor din Harghita şi Covasna sub titlul ,, Femeile din Ţinutul Căciularilor cos ie”. Aici am participat cu un spectacol de 40 minute şi noi, cei 17, de la Ansamblul Artisistic de Amatori ,,PLAIURI TULGHEŞENE ” alături de celelalte nouă ansambluri şi formaţii din localităţile mai sus menţionate.
Nu se poate exprima în cuvinte ce am trăit şi ce am simţit pe tot parcursul zilei acesteia dar, cred că aşa au simţit înaintaşii nostri în anul 1918, la Alba Iulia.
Munca organizatorilor acestui eveniment a fost titanică .
Principalii organizatori au fost: Asociaţia ,,Calea Neamului”, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei şi cu Muzeul Naţional ,,Dimitrie Gusti” din capitală Doi oameni se cuvine să fie menţionaţi în mod special: Mihai Târnoveanu, preşedintele Asoc. ,,Calea Neamului” care a condus din punct de vedere tehnic tot evenimentul şi D-na. Alexandra Pintrijel Hagiu care este organizatorul principal al ,,Şezătorii Călătoare”- şi care, s-a ocupat de culisele programelor artistice din cadrul şezătorii în curtea maramureşeană din interiorul Muzeului Naţional al Satului Românesc ,, Dimitrie Gusti” . Au participat alături de ei foarte mulţi alţii care au dorit să rămână anonimi, dar se cuvine să le mulţumim cu prisosinţă şi acestora.
În încheiere vă spun şi domniilor voastre ceea ce am spus cuiva sâmbătă, răspunzând la o anume întrebare:
,,Toti suntem dintr-o tulpinā, cu izvor la rādacinā care curge, lin, prin timp – susur șoptitor din veacuri care multe -a adunat: de horā ori de oftat, de jucat ori de jālit și de câte-am pātimit tot păzind pridvorul casei, unde-om fi copilărit…
Cā pridvorul este locul unde iese- ntâi la soare pruncul mic să vadā lumea când pornește în picioare… Și când el, pâșind în lume de acasā a plecat, mama lui, în straițā-i pune pământ pe care-a cālcat; sā nu uite niciodatā că este din locul sfânt care l- au lucrat bunicii şi pe ploaie şi pe vânt şi, când vijelia sorții peste ei s-a abātut, n – au fugit ! Au fost acolo şi pridvorul şi-au păzit.
Când venirā vremi cumplite și-au fost duși în pribegie , dorul i-o țânut în viațā şi doinele-o plâns pe ie, împungând pe pânza vremii cu fir negru îndoliat, acei ani de grea urgie când Ardealul, le- o fost luat. Despre astā ie sfântā am aflat, copil fiind, de la mama şi bunica, de la flori și de la crâng.
Numai bine şi pace în suflete să dea Domnul tuturor celor ce au ajutat la împlinirea acestui vis! Doamne.ajută!
Lăcrămioara Pop, Căminul Cultural Tulgheş