1 aprilie este conform tradiţiei  Ziua păcălelilor. Aşa că, dragi prieteni, dacă veţi observa  la serviciu, şcoală, acasă ceva anormal, ciudat, hazliu,  să ştiţi  că aţi devenit  ţina unei farse făcute de vreun coleg, rudă sau amic. Puteţi la rândul domniilor voastre să încercaţi vreo glumă  nevinovată (nu…proastă!), o păcăleală menită  să binedispună pe cei de faţă.

De unde provine obiceiul?

    Sunt mai multe explicaţii legate de sorgintea acestui obicei mai aparte. Una dintre ipotezele mai fanteziste cu privire la originea zilei de 1 aprilie este legată de…Tata Noe, care în timpul  Potopului  ar fi trimis un porumbel să caute o insulă,  vreun petec de pământ  unde să-şi ducă vieţuitoarele din legendara-i Arcă.

     Ipoteza cea mai plauzibilă se referă la schimbarea  Calendarului gregorian în Franţa anului 1582. Era pe  timpul lui Carol al IX-lea, când s-a stabilit în mod arbitrar că Anul Nou  nu va fi sărbătorit pe 1 aprilie ca până atunci, ci la 1 ianuarie. Deoarece unii supuşi (mai ales cei de la ţară) nu au aflat  prea repede  ori nu s-au putut obişnui cu importanta modificare, au continuat o vreme  să creadă că  schimbarea anilor se face tot la… 1 Prier!

 

„Poissons d’avril”

                                                  

      Spre a-şi bate joc de aceşti „păcălici” sau „nebuni”, li se atârnau în spate ori de turul pantalonilor câte un…peştişor de hârtie, spre a fi desconspiraţi şi să râdă lumea de ei.  Ca atare, aceşti aiuriţi  erau porecliţi  „poissons d’avril”(„peşti de aprilie”). Tradiţia s-a perpetuat, aşa că şi în ziua de azi în Franţa şi în multe ţări francofone  se trimit felicitări ce înfăţişează aceste mici vietăţi acvatice, de asemenea, se oferă cadou bomboane-peşti, dar cel mai adesea se agaţă pe spatele păcălitului un peşte de hârtie.  

     Acest obicei a prins rapid şi s-a răspândit cu variaţiuni specifice de la ţară la ţară. Mai întâi în Europa s-a perpetuat, apoi în întreaga lume, ajungând şi în România.  Cu timpul, data  de 1 aprilie a devenit pretutindeni o Zi a păcălelilor – priej de glume inocente şi  amuzament general.

Prilej de băşcălie

   În ţara noastră farsele de 1 aprilie au devenit un lucru frecvent mai ales după Revoluţie, mass-media întrecându-se în  a da ştiri bombastice, gogonate, spre a şoca populaţia. Unii concetăţeni cad uşor  în plasă, dar majoritatea realizează că sunt glume mai mult sau mai puţin reuşite.

  Cert este că mulţi dintre noi  încearcă cât pot  să se ferească de asemenea poante,  spre a  nu ajungă  de băşcălia celor din jur. În fond, cui în place să fie luat de…fazan”, cum se spune pe la noi; nu de…peşte”, ca în Hexagon.

Fetişuri comportamentale

   Prozatorul Ioan Paler, din Vâlcele, cu care m-am întâlnit recent la Târgul de Carte şi Muzică Libris, s-a referit în cărţile sale  la anumite  obiceiurile populare, amintind undeva şi de Ziua farselor. Domnia sa preciza că, pentru a scăpa de ghinion, unii oameni mai slabi de înger  păşesc numai cu dreptul, atunci când ies din casă.  Nu se întorc din drum dacă au uitat ceva şi au la ei mereu câte un mic obiect de culoare …roşie (o batistă, un pix, un breloc, orice flecuşteţ) spre a nu fii deochiaţi! Şi la animale, mai ales la cai, se anină ciucuri sau legături roşii, spre a nu se îmbolnăvi.

 De fapt, aceste obiceiuri sunt practicate de unii semeni nu doar de 1 aprilie, ci  zi de zi, devenind nişte fetişuri comportamentale. Micile talismane  sunt considerate ca posedând cu o forţă magică, supranaturală, capabile  să-i vină în ajutor celui care le poartă.

   Se mai spune că dacă  1 aprilie cade într-o zi de luni, nu e bine să dai înapoi banii împrumutaţi,  deoarece vei avea ghinion toată luna, plus că vei face şi alte datorii peste an…

. . Păcălelile se fac doar până la ora prânzului!

     O altă superstiţie  de care am auzit cu ani în urmă la Sărămaş, se referă la faptul că în ziua de 1 aprilie nu se fac căsătorii – dacă s-a sfârşit, se înţelege, Postul Paştelui – pentru că aceste cununii se vor destrăma. Iar dacă totuşi rezistă, bărbatul va fi toată viaţa sub papucul nevestii!

   Se mai crede  că dacă nu reuşeşti să-i faci o farsă cuiva în această zi specială, în anul următor chiar  tu vei fi cel păcălit. Totodată, mai există în popor  un obicei  potrivit căruia  păcălelile  trebuie făcute numai în cursul dimineţii, până la orele prânzului, întrucât după ora 12,00 se zice că aduc ghinion.

 

1 aprilie este şi Ziua…Păsărilor sălbatice

    Ornitologii,  ecologiştii, iubitorii naturii mai ştiu însă că 1 aprilie este socotită şi Ziua…Păsărilor sălbatice. Ea se sărbătoreşte, de peste o sută de ani, după semnarea la Paris pe 19 martie 1902 a Convenţiei pentru Protecţia Pă­sărilor. Directiva 79/409/CCE este actul legislativ european care reglementează menţinerea, prezervarea şi reabilitarea unei diversităţi şi a unei suprafeţe suficiente de habitat. Direc­tiva a fost introdusă în legislaţia românească prin Legea 462/2001.

     Cinstirea înaripatelor cerului reprezintă o tradiţie românească ce datează după Primul Război Mondial, fiind reînviată în  anul 1993 la iniţiativa Societăţii Ornitologice Române. Azi  se organizează  felurite manifestări, precum dezbateri, expoziții, conferinţe, mese rotunde  prin care se urmărește conștientizarea populaţiei în legătură cu  protecția păsărilor sălbatice, protejarea habitatelor, a speciilor în curs de dispariție, fapt  ce impune amplificarea  eforturilor de conservare a biodiversității zonelor aflate în proces de degradare.

    Prezenţa  diafană a acestor minunate înaripate ale cerului, ciripitul lor vesel, trăinicia cuplurile ce se menţin toată viaţa constituie  motive de admiraţie  pentru noi.   Ştiaţi că păsările sunt indicatori ai sănătăţii ecosistemelor şi că aproape 12 la sută  din cele peste 10.000 de specii din lume ar putea să dispară în  viitor din pricina poluării, a încălzirii globale şi a modificării condiţiilor de habitat?

Activităţi  specifice

       Ca atare, ONG-urile şi agenţiile de protecţia mediului vor organiza  astăzi,  în toată ţara, felurite manifestări specifice pentru a atrage atenţia asupra acestor pericole (conferinţe, simpozioane, evenimente stradale,  concursuri) cinstind, de asemenea, aşa cum se cuvine păsările.

                                                           000

     … La sfârşitul acestui articol de prezentare a unor frumoase tradiţii, să-l evocăm pe marele umorist amarican Mark Twain,  care  afirma: 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem de fapt  în celelalte 364 de zile ale anului”.

                                                                                                       Horia C. Deliu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail