După Valentine’s Day, pe care l-am evocat pe 14 februarie, a sosit momentul să ne ocupăm și de sărbătorirea lui Dragobete. De fapt, data de 24 februarie are o dublă semnificaţie, una laică şi alta religioasă. Astăzi spiritualitatea populară consemnează Ziua Îndrăgostiţilor în variantă românească, în vreme ce Biserica strămoşească prăznuieşte Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul.
Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. În lumea satului este prilej de bucurie fiindcă încep să apără primele semne ale primăverii, păsările își caută cuiburi și se „logodesc”, iar natura reîncepe să se trezească la viață.
Personajul popular numit Dragobete se zice că ar fi fost fiul legendarei Babe Dochia. Poveștile ni-l desciu ca pe un tânăr frumos, bun la suflet, reprezentând simbolul Iubirii la români. El este prezent în folclorul autohton, figurând în galería plăsmuirilor literare care întruchipează Dragostea. Nu este cu nimic mai prejos decât galonații săi „frați”, cuceritori înnăscuți descriși de Mitología universală, precum Cupidon, Eros, Amor.
Dragobete reprezintă o entitate magică românească prezentă în majoritatea poveştilor romantice, un flăcău chipeş, năvalnic, care sucea minţile fetelor. Acest erou sentimental se zice că şi-ar avea sorgintea în vechile basme ale dacilor, fiind un peţitor al tinerilor ce se iubeau. De asemenea, el figura ca protector al necuvântătoarelor, în special, al înaripatelor cerului.
Adesea a fost zugrăvit ca un Zeu al tinereţii şi sentimentelor de afecțiune reciprocă dintre un bărbat și aleasa inimii sale. Flăcăii şi fetele credeau odinioară că dacă își dau întâlnire într-un cadru romantic pe 24 februarie, vor avea parte de iubire tot anul, aşa cum şi păsările se „logodesc” în această zi.
Imaginaţia colectivă l-a prezentat de-a lungul timpului ca pe cuceritor înnăscut. Tânărul vrăjea fecioarele, înfierbânta inimile nevestelor, care oftau discret de dorul lui. De unde şi vorba, „Dragobetele sminteşte fetele”. În unele povestiri populare Dragobetele este socotit şi Logodnicul păsărilor. Aceasta întrucât oficiază în mod simbolic „Nunta” în cer a înaripatelor care n-au plecat în ţările calde. Păsările care rămân aici peste iarnă se adună şi îşi caută parteneri pentru împerechere, după care trec la construirea cuiburilor. Se întâmplă, totuşi, ca unele zburătoare să nu își găsească jumătatea, ca atare rămân solitare cel puţin încă un an.
Dragobetele este pentru români nu doar un ocotitor al necuvântătoarelor cerului, ci mai ales o Divinitate a Iubirii pământene. Lumea satului îl evoca odinioară spre finele lui Făurar ca pe un personaj cu totul special, plăcut la vedere, iubăreţ, numit şi Năvalnicul, fiindcă una-două cucerea inimile fetelor.
Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul
Dar pe lângă evenimentul cu caracter lumesc amintit, pe 24 februarie are loc şi o Sărbătoare religioasă importantă: Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Precizăm că au fost trei etape distincte ale Găsirii şi Regăsirii Capului Sf. Ioan Botezătorul. Multe peripeţii şi întâmplări incredibile legate de ascunderea, descoperirea, mutarea, apoi dosirea preţioasei rămăşiţe pământeşti a Sfântului, au făcut ca amintita relicvă să devină una dintre importantele moaşte ale Lumii creștine.
În calendarul religios sunt rânduite două dăţi pentru a fi prăznuite minunatele întâmplări ale recuperării Capului Sfântului, ce fusese ascuns vreme de sute de ani în diferite locuri tainice, despre care doar puţini iniţiaţi aveau cunoştinţă. Prima pomenire se săvârşeşte în fiecare an pe 24 februarie, când se cinstesc Întâia şi a Doua Aflare a Capului Sfâtului Ioan Botezatorul, iar cea de-a Treia Aflare, în data de 25 mai.
Cadou muzical de Dragobete din partea Operei brașovene
Duminică, 25 februarie 2024, de la ora 18.30, în Foaierul Operei din Brașov, Cvintetul vocal „Anatoly” îi va delecta pe melomani cu un recital special, dedicat Sărbătorii Iubirii la Români – Dragobetele. Cei cinci muzicieni au pregătit un program alcătuit, exclusiv, din piese româneşti binecunoscute, dintre care amintim doar câteva: „Sub balcon eu ţi-am cântat o serenadă” de Petre Andreescu, „Tangoul de demult” de Gherase Dendrino, „Inima-i un telefon” de Ion Vasilescu sau „Mână, birjar” de Nell Martini. Armonizările sunt semnate de compozitorul Ioan Dobrinescu. Prezentarea evenimentului va fi făcută de Simona Manole. Cordonatorul recitalului este Anda Tabacaru.
Cei cinci membri ai formației sunt: Andrada Mureşan – alto, Gabriel Baciu – tenor, Ciprian Cucu – tenor, Ciprian Ţuţu – bariton şi Marius Modiga – bas.
– Recitalul durează o oră şi nu are pauză. Evenimentul se desfăşoară cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei municipiului Braşov.
Gala Premiilor în Cultură
În această săptămână s-au anunțat rezultatele votului publicului și al juriului referitoare la competiția dintre cele mai bune manifestări culturale din zona noastră în urma sondajului tradițional organizat de Consorțiul Cultural Corona pentru acordarea Premiilor culturale pe anul precedent.
Ei bine, Opera Brașov a fost desemnată câștigătoare absolută la trei categorii. Anume Spectacolul anului – Premieră „Nabucco”; Afișul cultural cel mai reușit – „Faust” – al talentatului designer grafic Adrian Coiu, precum și Organizația culturală reprezentativă – „Opera Brașov”. ”Le mulțumim tuturor celor care ne-au acordat aprecierea pentru desemnarea Premiilor Anului 2023 în Cultură la Brașov și îi așteptăm să fie în continuare alături de noi”, ne-a precizat tenorul Mihai Irimia, directorul artistic al prestigioasei instituții de artă!
FOTO de la eveniment: De la stg. la dr. Adrian Cioiu -designer grafic , Mihai Irimia-director artistic și Dan Antipa, – director general-adj. la Opera Brașov
Consorțiul Cultural Corona a adus aplauze și recunoaștere pentru Excelența din domeniul cultural la Gala Premiilor Anului în Cultură 2023, desfășurată la Centrul Multicultural al Universității Transilvania, miercuri, 21 februarie 2024. Evenimentul a fost marcat de momente pline de emoție și bucurie, aducând în prim-plan personalități remarcabile și contribuții semnificative la scena culturală a Brașovului în cursul anului trecut.
„Atunci când consumăm produse culturale, nu ne gândim la eforturile din spatele proiectelor care ne încântă, incită sau ne pun mintea la contribuție. Procesul de jurizare a acestor proiecte culturale ne-a arătat, încă o dată, cât de importantă este susținerea instituțiilor statului în astfel de demersuri, cu atât mai mult în orașe multiculturale, precum Brașovul. Premiile Anului în Cultură la Brașov reprezintă o inițiativă ce vine să valideze proiecte care au atras un public divers și care au dat efervescență acestui oraș” (…), a declarat Simona Rădoi, membru al Juriului, specialist în comunicare.
Juriul de specialitate și un numeros public, dintre care mulți sunt spectatori fideli ai Operei brașovene, au contribuit la selectarea și onorarea celor mai de seamă contribuții la cultura brașoveană în anul precedent.
Opera Brașov, marea câștigătoare a Premiilor anului 2023
„Eu mă bucur, în primul rând, pentru Opera Brașov fiindcă, într-adevăr, în 2023, a fost o Stagiune specială, a 70-a, îmbogățită și cu Premiera spectacolului «Nabucco», una dintre cele mai îndrăgite opere verdiene de pe mapamond! Sunt foarte recunoscătoare conducerii instituției pentru că a avut încredere în ideile mele, în aducerea unui scenograf, precum celebrul arh.Cătălin Ionescu Arbore, în colaborarea mea și cu ceilalți realizatori: Rodica Garștea, creatoarea costumelor și coregrafa Nermina Damian. Eu pun foarte mare preț ca regizor pe echipa de realizatori, pentru că altfel nu se poate naște un spectacol. Unul cum spunem noi, rotund, bine conceput, care să emane toate ideile partiturii. «Nabucco» este o super-producție fiindcă așa a fost scris, corul reprezintă personaj principal. Am introdus multe momente de balet fiindcă așa am simțit, l-am dus către tragedia antică greacă, unde erau toate aceste elemente de spectacol foarte bine subliniate. Mă bucur pentru faptul că s-a lucrat cu o seriozitate cu totul ieșită din comun, toată lumea a înțeles mesajul operei și, iată că am avut și bucuria, împlinirea, recunoașterea publicului și a unui juriu de specialiști, ceea ce înseamnă că spectacolul și ideile noastre au ajuns către cei care ne aplaudă”, a afirmat dr. Anda Tabacaru, regizoarea spectacolului cu opera „Nabucco” de G. Verdi.
Câștigătorii au fost desemnați pe baza opțiunilor publicului și ale juriului format din personalități ale artei contemporane și managementului cultural din afara Brașovului. Membrii juriului au fost: Bogdan Trîmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, Daria Ghiu, critic de artă și realizatoare a emisiunilor „Orașul vorbește” și „Arte frumoase” la Radio România Cultural, precum și Simona Rădoi, specialistă în comunicare cu peste 15 ani de experiență în proiecte culturale și opt ani de jurnalism în presa scrisă.
Evenimentul a fost încărcat de emoție și bucurie.
Horia C. Deliu
