O nouă ediție a tradiționalei sărbători pastorale „SÂNTILIA-NEDEIA MOCĂNEASCĂale” organizată în Valea Zânelor din Voinești-Covasna, de Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu” (ACCJT), va avea loc duminică, 16 iulie a.c..
La fel ca-n vremurile de demult, când „mocanii se adunau în mijlocul satului, „ sub nuc la Neta”, „în răspinteni”, după cum menționează prof. drd. muzeograf Florentina Teacă în volumul „Sântilia: Străvechi obicei pastoral românesc”, apărut la Editura Eurocarpatica Sf.Gheorghe, „feciorii plecați la ciobănie în diverși munți”, și nu numai, se vor aduna, duminică, „în grupuri cântând și chiuind:
Haideți fetelor la joc
Și puneți-mi busuioc
Busuiocul la chimir
Și tot mându să mă țin
Garoafă la pălărie
Să jucâm la Sântilie”
*
Garoafă la Pălărie
Hai feciori la Sântilie.
Măi ciobani de la mioare
Lăsați oile la vale,
Puneți neagra pălărie
Și Le-ochiți la Sântilie”.
„Sântilia era, în trecut, sărbătoarea pastorală care avea loc în ziua de «Sfântul Ilie», când ciobanii, mai ales cei tineri, conform obiceiului, coborau ca să-şi aleagă viitoarele neveste. În sunetele muzicii, flăcăii îşi alegeau perechea cu care dansau apoi toată ziua.
În zilele noastre, Sântilia constă în prezentarea unei nunţi tradiţionale, la care participă toată suflarea comunităţii. «Actorii» – îmbrăcaţi în costum popular – întruchipează toate personajele unei nunţi adevărate: perechea de miri, naşii, vornicii, socrii mari şi mici, nuntaşii, şi cu toate obiceiurile practicate în zonă: cursa de cai, cerutul miresei, hora miresei, conchioluitul miresei, descălţatul naşilor, Hora Sântiliei.
Meșterii populari își prezintă meșteșugurile, oierii își expun publicului animalele și produsele din lapte de oaie. Spectatorii pot gusta din produse tradiționale păstorești, artiștii și dansatorii prezintă pe scenă cântece și dansuri populare”, se arată în comunicatul transmis către Mesagerul de Covasna, de vicepreşedintele ACCJT, Dumitru Balea.
În același volumul „Sântilia: Străvechi obicei parstoral românesc”, prof. drd. muzeograf Florentina Teacă, scrie: „Un exemplui viu pentru aceste obiceiuri noi, create pe bază tradițională, este Sântilia mocanilor din Voineștii Covasnei, din arcul carpatin, care a căpătat un caracter nou pe temelia datinilor moștenite din moși-strămoși. Mari iubitori de natură, frați buni cu codrul, bârsanii din curbura Carpaților sunt moștenitori ai străvechilor obiceiuri și creatori ai unui mod de viață propriu, cu multe elemente specufice privind portul, locuința țesăturile și cusăturile. Zonă de interferență culturală între cele trei provincii istorice românești, loc binecuvântat de Dumnezeu, aici s-au creat numeroase producții folclorice. Pentru că, așa cum sublinia George Barițiu (referindu-se la rolul păstrorilor transilvăneni în păstrarea conștiinței și unității de neam) acești înainte-mergători ai unirii tuturor românilor, mereu pe drumuri, mocanii au fost răspânditorii cântecelor și poveștilor de pretutindeni, ajungand astfel la unificarea graiului și sufletului românesc. (…) Mare sărbătoare a comunității, Sântilia se constituie într-o frescă a dansului, portului și cântecului popular”.
Frumusețea portului, cântecului și dansului popular românesc va fi adusă pe scena din Valea Zânelor de membrii ansamblurilor folclorice „Dor Transilvan” din Cluj-Napoca, „Veteranii Poieniței” din Brașov, „Cununa Carpaților” din Întorsura Buzăului, „Românașul” și „Junii Covăsneni” din localitate, interpretele de muzică populară Mariana Anghel și Adela Dumitru, membrii corului „VOINEȘTENII” precum și de copiii din ansamblul folcloric „Urmașii lui Ștefan”, din localitatea ucraineană Mahala, Cernăuți.
Un film documentar despre „Nedeia mocănească” a fost realizat de Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, în anul 2018, în cadrul unui proiect mai amplu de prezentare a meşteşugurilor, obiceiurilor şi tradiţiilor mocanilor din zonă.
De Sântilia- Nedeia mocănească va fi prezentată și expoziţia foto-documentară „Păstoritul în sud-estul Transilvaniei”, realizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni Sf. Gheorghe.
Proiectul cultural realizat cu sprijinul financiar al oraşului Covasna, al Consiliului Judeţean Covasna şi al agenţilor economici din zonă este organizat de Asociația Cultural-Creştină Justinian Teculescu şi Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine Covasna.
Maria Crețu-Graur
