Sântilia- Nedeia mocănească a voineștenilor, marcată la Covasna, sâmbătă și duminică
Sântilia — Nedeia mocănească a voineștenilor, una dintre cele mai vechi sărbători pastorale din zona Arcului Carpatic, va fi celebrată sâmbătă și duminică, în Valea Zânelor. Vor fi prezentate obiceiurile tradiţionale de nuntă și activități ale păstorilor din zonă, dar și un amplu program artistic. Printre invitați se numără Ionuț Fulea, Virginia Irimuș, Mioara Velicu, Maria Butilă, Ilie și Giulia Medrea, Tudor Limbean și nu numai.
Evenimentul va avea loc sâmbătă, 20 iulie, și duminică, 21 iulie, în Poiana Nedeii din pitoreasca „Vale a Zânelor”, în organizarea Asociaţiei Cultural Creştine Justinian Teculescu (care şi-a asumat această sarcină prin statut) și a Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine Covasna, cu sprijinul Orașului Covasna, al Primăriei și Consiliului Local Covasna, al Consiliului Județean Covasna și al Asociației conducătoare a registrului genealogic al rasei Țigaie Ruginie, Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna și al Casei orășenești de cultură Covasna.
Sântilia – Nedeia mocănească a voineștenilor, a trecut proba timpului. Este o sărbătoare multiseculară, legată de vremurile când, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, ciobanii coborau de la munte, pentru a-şi găsi nevastă.
Un indiciu preţios, chiar dacă deloc exact şi indirect dedus, despre vechimea acestei sărbători mocăneşti îl avem consemnat la anul 1930: <<„Vieaţa ciobanilor, vara şi iarna, se petrece tot pe lângă turmele de oi. Prin sat nu coboară decât rar de tot, deobicei cei mai tineri la nedeia, numită Sântilia, care în Covasna se ţine şi acum după stilul vechiu.”(apud.S. Opreanu, Contribuţiuni la transhumanţa din Carpaţii Orientali, 1930, p. 20). Aşadar Sântilia se ţinea de pe vremea când funcţiona la noi Calendarul iulian – „stilul vechi”, adică cu 13 zile întârziere cădea ziua de Sfântul Ilie faţă de cum se trecuse la anul 1919 pe „stilul nou” – Calendarul gregorian. Numai că această schimbare de calendar de la 1919 făcută în Regatul României, era deja de mult făcută în Transilvania. La anul 1582, prin reforma papei Grigorie al XIII-lea a început implementarea noului calendar în Occident. Casa habsburgică, de religie romano-catolică, l-a făcut degrabă oficial în imperiu – deci şi în Transilvania.Concluzia noastră: nedeia mocănească voineşteană se ţinea şi înainte de anul 1582, pe când la noi funcţiona vechiul calendar! Tradiţii de dinainte de anul 1600 păstrau ciobanii aceştia.>>(arăta prof. Florentina Teacă, în volumul Mocanii voineşteni, străjeri ai românismului în arcul carpatic transilvan, apărut la Editura Eurocarpatica, în 2017).
Așadar, tradiția păstorească, pe cuprinsul întregii țări, cuprinde nu numai celebra Miorița, dar și o salbă de sărbători cunoscute sub numele generic de Nedeie. Au devenit deja familiare românilor Sâmbra Oilor din Maramureș, Nedeia de la Novaci, în Gorj, ca să nu mai vorbim de vestitul „Târg de fete” de pe Muntele Găina, în Apuseni. Indiferent că se numeau nedei, bâlciuri, sântilii, „târguri de fete”, „târguri de două ţări”, aceste manifestări populare sunt grupate în calendarul pastoral la miezul verii, acolo unde patronează Sântilie. Sântilie era considerat în mediile păstoreşti miez de vară, întrucât ziua lui de celebrare, 20 iulie, marca mijlocul sezonului pastoral care începea la Sângiorz şi se încheia la Sâmedru – au transmis organizatorii.
Pentru mocanii de la noi, sărbătoarea Sfântului Ilie s-a impus ca cea mai îndrăgită și populară dintre sărbători. Aceasta s-a datorat faptului că era legată de momentul crucial din viața comunității, acela al căsătoriei. În rânduiala vieții mocănești, de Sf. Ilie coborau flăcăii de la munte, îndeosebi cei de însurat, sărbătoarea rostuindu-le viitorul – au precizat aceștia.
Sântilia de la Voineşti se încadrează printre multele sărbători pastorale care probează vechimea şi statornicia oierilor români din Arcul Carpatic. Văzută, iniţial, ca un „târg de fete”, Sântilia avea mai multe rosturi: de a mijloci idile, de a uni destine, de a face alianţe şi, nu în cele din urmă, de a uni „hotarele” dintre românii de aici şi românii de peste munţi, hotare impuse cu forţa de mai-marii acestei lumi, dar ignorate tocmai de către „cei mai mici şi mai umili”. În zilele Sântiliei, trei la număr, despre care memoria colectivă reţine că se desfăşurau în jurul datei de 2 august, care coincidea cu ziua Sfântului Prooroc Ilie (conform calendarului iulian, pe stil vechi), tinerii ciobani coborau din munte, îşi căutau şi alegeau viitoarele mirese. Pentru acest eveniment însemnat, fetele pregăteau din timp busuiocul ce urma să fie prins la cingătoarea viitoruluimire, semănând din timp straturi cu această plantă. Feciorii pregăteau și ei, la stână, păpuşile de caş, pe care le dăruiau fetelor alese în Hora Sântiliei, în care nu se prindeau decât cei care își găsiseră aleasa/alesul, ceilalți fiind doar spectatori.
Jucau cu aceste fete în horă, se cunoşteau cu ele, se îndrăgeau şi, dacă lucrurile se potriveau, mergeau şi le cereau de la părinţii lor urmând ca, ori la sfârşitul toamnei, la încheierea sezonului pastoral, ori în miez de iarnă, între Bobotează şi începutul Postului Mare, să aibă loc nunta – am aflat de la organizatori.
O nuntă de altădată, reconstituită în Poiana Nedeii:
„Vrem ca Sântilia – nedeia mocănească a voineștenilor să fie un îndemn de a propovădui ceea ce moşii şi strămoşii noştri ne-au lăsat în dulcele grai românesc”
Întrucât, așa cum spuneau organizatorii, manifestarea avea și rostul „de a mijloci idile, de a uni destine”, nu putea lipsi din program „nunta”. Astfel, o nuntă tradițională, așa cum era ea la mocanii voineșteni, va fi reconstituită în cadrul evenimentului, momente precum „cerutul miresei”, „bărbieritul mirelui”, conchiolitul miresei”, descălțatul nașilor, fiind câteva dintre cele ce vor fi prezentate.
„Ca în fiecare an, la Sântilia noastră se pot vedea aspecte semnificative ale nunţii tradiţionale de la Voineşti, așa cum s-au desfășurat ele de-a lungul timpului aici, pe la noi: cerutul miresei – unul din cele mai frumoase momente ale întregului ceremonial; bărbieritul mirelui, de către cel mai bun prieten, cu un brici de lemn, care semnifică trecerea de la viaţa de fecior la cea de om însurat; conchioluitul miresei (care semnifică trecerea fetei în rândul femeilor măritate şi, deci, renunţarea la codiţe, în timp ce i se cânta „ia-ţi mireasă ziua bună/ de la tată, de la mumă…” ), obicei care constă în aşezarea de către naşă a voalului pe capul miresei, iar pentru amuzament, mirele plasează pe capul miresei tot felul de obiecte: o basma, o pălărie, o lingură sau alte obiecte; descălţatul naşilor de către miri. Mirele o descalţă pe naşă, iar mireasa pe naş, fiecare încercând să-şi dovedească abilitatea. Cel care termină primul, se spunea că va conduce viitoarea familie. Descălţatul este aranjat în aşa fel încât mireasa întotdeauna reuşeşte să scoată prima pantoful; breaza pe paie aprinseeste un alt obicei – naşul împreună cu mireasa, iar mirele cu naşa, dansează pe paie aprinse, cu rol de purificare şi fortificare; Hora Sântiliei, moment în care fetele dau busuiocul, iar feciorii dăruiesc fetelor păpușile de caș; întrecerile între tineri: trântele ciobăneşti şi ridicarea pietroiului. Pentru a-şi dovedi puterea şi isteţimea, şi pentru a face o bună impresie fetelor, flăcăii îşi măsoară forţele într-o trântă ciobănească. Câştigător este declarat cel care îşi doboară toţi adversarii”- ne-a spus Flavia Elena Lungu, vicepreședinta Asociației Cultural – Creștine Justinian Teculescu.
Potrivit acesteia, anul acesta, în Poiana Nedeii a fost amplasată o stână tradițională în adevăratul sens al cuvântului, unde turiștii pot vedea „în direct” aspecte din viața păstorilor. De altfel, Nedeia voineștenilor este și un prilej pentru ca produsele specifice zonei (pastrama, bulzul pe jar, jindiţa, caşul afumat, brânza la burduf, urda, etc) să îşi susţină faima dobândită de-a lungul timpului.Cu acest prilej, va fi organizată și o expoziţie de rase de oi şi câini ciobăneşti.
Programul evenimentului
Sântilia- nedeia mocănească a voineștenilor va începe sâmbătă, 20 iulie, de la ora 14.00 cu o șezătoare așa cum se desfășura ea altădată:
„Încercăm să ne aducem aminte cum erau înainte şezătorile; este un moment în care ne aducem aminte de trecutul nostru, de obiceiurile, portul şi tot ce înseamnă tradiţie populară în satele româneşti. În cadrul șezătorii, va avea loc și făcutul de flori (la nunta tradiţională a voineştenilor, făcutul florilor are loc joia, după cununia civilă, la casa miresei; tinerii se adună şi confecţionează, din hârtie creponată de diferite culori, florile cu care se vor împodobi brazii de nuntă, ploştile, caii, aşa cum au învăţat din vechime)”- a explicat vicepreședinta ACCJT, Flavia Elena Lungu.
Tot atunci, se va desfășura un program artistic susținut de grupul folcloric Răzeșii din Tupilați, Neamț, Ansamblul „Junii Săceleni” din Săcele, interpreții Alexandra Bârlă și Alexandru Baciu din Covasna, Cristian Pomohaci. Seara se va încheia cu un BAL alături de formația condusă de Nini Călitu.
Duminică, 21 iulie, programul Nedeii va începe dimineața, la ora 10.00, când în faţa Bisericii Ortodoxe „Înălţarea Domnului”, se vor aduna călăreţii şi căruţele. Tinerii voineşteni, îmbrăcaţi în frumoasele lor straie populare, călare pe cai împodobiţi cu flori tricolore, roşii, galbene şi albastre, reprezintă alaiul mirelui. Aceştia, potrivit datinii, după ce vor primi binecuvântarea de la preotul paroh Ioan Ovidiu Măciucă, vor porni către Casa Nedeii, traversând Voineştii, vestindu-şi sosirea prin chiote şi strigături. Ajunși la Casa Nedeii, aceștia vor reconstitui obiceiurile de nuntă menționate anterior.
Cântec, joc și voie bună, alături de numeroși și îndrăgiți artiști
Programul va cuprinde, duminică, un amplu spectacol folcloric. Vor încânta publicul: soliștii Ana Sandulea, Alina Oană și Tudor Mircea din Covasna, Ansamblurile Românașul și Junii Covăsnenidin Covasna, Grupul de fluierași Mugurașii, Grupul Vocal Piatra Mare din Dobârlău, Corul Bărbătesc din Voinești, Ansamblul Cununa de pe Someș din Bistrița.
Printre invitații speciali ai ediției se numără Tudor Limbean, Ilie și Giulia Medrea, Mioara Velicu, Ionuț Fulea, Maria Butilă, Virginia Irimuș, au transmis organizatorii.
Evenimentul va fi prezentat de îndrăgiții Gheorghe Filip și Sergiu Vitalian Vaida.
„Vrem ca Sântilia – nedeia mocănească a voineștenilor să fie un îndemn de a propovădui ceea ce moşii şi strămoşii noştri ne-au lăsat în dulcele grai românesc: limba şi apoi tradiţia satului românesc; luptăm cu îndârjire şi convingere pentru păstrarea identităţii noastre naţionale, pentru tradiţii, pentru portul popular, pentru cântul popular, pentru tot ceea ce înseamnă spirit românesc.”- a declarat Constantin Munteanu, unul dintre „ostenitorii” evenimentului.
Sântilia- nedeia mocănească a voineștenilor se bucură și de sprijinul a numeroși parteneri, societăți comerciale, operatori economici din localitate și nu numai.
Să fim prezenți și să ne bucurăm inimile cu frumusețea comorilor lăsate de străbuni!
Ana Ciorici COSTACHE
Sursa foto: Asociația Cultural – Creștină Justinian Teculescu
