Pe data de 21 mai creștinii îi cinstesc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, cunoscuți ca ocrotitori ai Creștinismului. Povăţuit de mama sa, Elena, Împăratul Constantin cel Mare (272-337) i-a eliberat din asuprire pe toţi cei care credeau în Mântuitor, devenind ulterior protectorul lor.
Un desen sub forma unei cruci apărut pe cer înaintea unei mari bătălii, în care cei 20.000 de soldaţi ai săi trebuiau să se lupte cu 120.000 de inamici, l-a impresionat profund pe Constantin cel Mare. Aşa că după victoria neaşteptată, avea să se convertească la Creştinism. Ca gest de mulţumire şi recunoştinţă pentru Divinitate, marele conducător a ordonat ca pe armurile şi coifurile soldaţilor să fie gravate semnul crucii şi monograma lui Iisus.
Apoi Împăratul Constantin cel Mare a convocat la Niceea primul Sinod Ecumenic în anul 325, aproape de locul unde a ridicat o cetatea vestită, Constantinopol, care i-a purtat multă vreme numele.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au ctitorit de-a lungul vieţii numeroase lăcaşe de cult la Roma, Nicomidia, Antiohia, precum şi la Ierusalim, unde au înălţat Biserica Învierii Domnului. Numele celor doi înalţi demnitari şi oameni de spirit au rămas gravate în memoria Umanităţii, fiind venerate de către creştini până în zilele noastre.
Prenume populare
Sunt mulți sărbătoriți în țara noastră care poartă aceste frumoase prenume. Vă prezentăm variantele masculine şi feminine care derivă din prenumele Constantin și Elena: Codin, Codina, Constanţa, Constantina, Constanţiu, Costache, Constandin, Costas, Costea, Costel, Costeluş, Costin,Costică, Costi, Dinica, Dinu,Tanţa, Tănica,Ticu,Tina,Tinel, Tinu, Titel,Titi. De asemenea, iată derivate de la prenumele Elena: Ela, Elenca, Eleonora, Eli, Helena, Ileana, Ilenuş, Ilenuţa, Ilinca, Leana, Lena, Leni, Lenuş, Lenuţa, Lina, Nora, Nuţa, Nuţi.
Obiceiuri păstoreşti
Referitor la această mare Sărbătoare creştină să spunem că au existat de-a lungul timpului în zonele unde populația creşte ovine unele obiceiuri păstoreşti, cu un farmec aparte. Unele s-au păstrat, altele au dispărut treptat. De Ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena păstorii alegeau viitorii baci şi stabileau locul unde vor amenaja stânele. Exista şi o rânduială legată de operaţiunea măsurării laptelui, fiecare proprietar notându-şi cantitatăţile mulse de la oile încredinţate, în aşa fel încât să nu apară discuţii ulterioare.
„Măsura oilor”, numită şi „Sâmbra” reprezintă un obicei românesc din vechime şi se mai practică şi astăzi în multe zone montane, vizând estimarea cantităţii de lapte şi de brânză pe care proprietarii le pot obţine. Sunt şi alte datini populare legate de acest moment important al vieţii satului.
„Sâmbra oilor” constituie un obicei specific zonelor de deal și munte, unde creşterea animalelor reprezintă principala sursă de venit. Este o datină perpetuată de comunitatea rurală, pentru oamenii simpli fiind un prilej de a se întâlni, de a-şi etala animalele, de a se bucura împreună cu prietenii, vecinii, ceilalţi consăteni.
Cu câteva zile înainte de ceremonia măsurării laptelui avea loc aşa-zisa „purificare” a oilor, nevinovatele rumegătoare fiind puse să sară peste o tavă cu jăratec în care se afla şi tămâie. Animalele erau apoi atinse cu o crenguţă de leuştean, pentru a rămâne sănătoase şi a da cât mai mult lapte.
La „Măsură” oamenii veneau îmbrăcaţi în straie populare, aducând în traistă bucate special preparate, câte o sticlă de palincă, pentru a închina cu consătenii şi a se bucura de acestă zi deosebită. După ce se alegea locul noii stâne, avea loc un mic ritual de sfinţire a târlei şi necuvântătoarelor.
Apoi toată lumea participa la maial: o petrecere câmpenească aşteptată de cei mari şi mici, unde comercianţii ambulanţi aduceau marfă specifică, dulciuri, băutură. Veneau şi lăutarii, se încingea câte o horă, atmosfera fiind veselă, iar cei care se numeau Constantin sau Elena „făceau cinste”. Abundau bucatele tradiţionale, precum brânza, caşul, bulzul, friptura de miel, plăcintele.
Se sacrificau miei, cu convingerea că în felul acesta va începe cu bine noul sezon pastoral, în belşug, sănătate şi pace.
…În finalul articolului le adresăm tuturor sărbătoriţilor multă sănătate, fericire şi urarea tradiţională „La Mulţi Ani!”
Horia C. Deliu
