Peste 1.300.000 de români poartă numele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil
Credincioşii ştiu, nu ne îndoim, care este semnificaţia arhanghelilor, însă printre cititorii noştri se vor afla, poate, şi tineri mai puţin informaţi în privinţa cultelor, dar care sunt dornici să-şi lărgească orizontul de cunoaştere.
Precizăm că potrivit surselor oferite de Sfânta Tradiţie a Bisericii Ortodoxe arhanghelii reprezintă conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, drept simbol al biruinţei asupra răului. Mai mult decat atât, ei sunt călăuzele sufletelor celor adormiţi în drumul spre Rai.
Există şapte sfinţi arhangheli în postura de căpetenii ale puterilor cereşti, cei mai cunoscuţi fiind Mihail şi Gavriil.
Două personaje cunoscute şi respectate
În ebraică semnificaţia numelui Mihail corespunde expresiei „Cine este egalul lui Dumnezeu?”. Arhanghelul Mihail se spune că poartă cheile Raiului, veghind mereu la căpătâiul celor suferinzi. Dacă stă aşezat în partea dreaptă a bolnavului, fiinţa aceea nu se va mai face bine şi îşi va da în curând duhul. Se crede că în stânga muribundului s-ar afla diavolul, gata să-i răpească sufletul. Aşa că Arhanghelul Mihail are menirea să împiedice acest lucru.
Dacă suferindul are zile de la Dumnezeu şi îi este dat să mai trăiască, atunci Arhangheul Mihail se va afla la picioarele lui.
Sf. Arhanghel Mihail este reprezentat iconografic ca un personaj semeţ, care într-o mână ţine lancea cu care îl străpunge pe Satan, iar în cealaltă poartă o stâlpare verde de finic. În vârful lancei se găsesc o panglică de in şi semnul Crucii. Sfântul amintit este considerat Păzitor al Credinţei şi un luptător împotriva ereziilor.
Referindu-ne acum la celălalt personaj sărbătorit pe 8 noiembrie, Arhanghelul Gavriil, trebuie ştiut că numele său însemnă „Omul lui Dumnezeu”. El este vestitorul unor sfinte şi minunate taine, apărând în icoane ţinând în mâna dreaptă o candelă aprinsă, iar în stânga o oglindă cu rama de culoare verde.
Sf. Gavriil a fost trimis de Dumnezeu să ducă soţilor Ioachim şi Ana vestea minunată şi neaşteptată a zămislirii fiicei lor, Maica Domnului, iar mai apoi a încunoştiinţat-o pe Fecioara Maria în privinţa întrupării Domnului Iisus.
Numeroşi sărbătoriţi
Avem azi, aşadar, două nume importante de sărbătorit: Mihail şi Gavriil. Fireşte, sunt o sumedenie de români, de ambe sexe, care îşi vor aniversa cu bucurie, alături de familie şi prieteni Ziua onomastică. Felicitările, florile, cadourile oferite celor ce poartă aceste nume biblice sunt un semn de preţuire şi dragoste.
Conform statisticilor ar fi în jur de 1,3 milioane de compatrioţi ce au prenumele Mihai, Mihnea, Mihalache, Mişu, Mihail, Mihăiţă, dar şi Gavril, Gavrilă, Gabi, respectiv variantele feminine Mihaela, Gabriela, Gabi.
Le dorim tuturor multă sănătate, fericire şi bucurii alături de cei dragi!
Obiceiuri româneşti
Conform vechiului calendar popular, data de 8 Brumar este considerată un prag definitoriu între toamnă şi iarnă. La Floroaia, tanti Ana Bularca, o octogenară respectabilă, îmi spunea că ştie de la bunica sa că ilustrele personaje biblice, Mihail şi Gavriil, „veghează din înalturi ca frigul şi zăpada să nu vină brusc, prinzând oamenii pe nepregătite”.
Aşa o fi. Deşi, s-a mai întâmplat să vină iarna timpuriu, însă nu se ştie niciodată ce aduce ziua de mâine…
Ca atare, această zi de 8 noiembrie marchează finalul „Toamnei Arhanghelilor”, cum mai este numită data respectivă în anumite zone, temperaturile blânde făcând loc ploilor şi vremii mohorâte, care anunţă apropierea implacabilă a sezonului hibernal.
Ritual special
În zonele montane cei doi sfinţi sunt consideraţi ocrotitori ai ciobanilor şi ai mioarelor. La Voineşti am auzit despre o superstiţie legată de sporirea sau nu a „cheagului”, a bogăţiei gospodăriilor.
Unele neveste făceau câte o turtă de mălai. Stăpânii casei o aruncau în sus: atunci când cădea cu faţa în sus era semn bun, urmând să apară mulţi miei în turmă. Dacă se întâmpla pe dos, superstiţioşii credeau că multe oi vor rămâne sterpe. Azi asemenea practici „magice” au fost date uitării, fiind privite cu îngăduinţă de tineret.
Cert este că oierii nu omit să sloboadă între mioare, în dimineaţa zilei de 8 noiembrie, berbecii ţinuţi deoparte până atunci, spre a se împerechea.
Obligaţie morală
În această zi finii au obligaţia morală să ducă naşilor colaci în dar. Semnificaţia acestui gest de suflet se referă la faptul că la căsătoria lor religioasă, naşii – părinţii spirituali – au purtat în biserică lumânări, simbol al celor doi Arhangheli, Mihail Şi Gavriil.
Tradiţia mai spune că fiind o zi de Sărbătoare credincioşii trebuie să meargă la biserică. Gospodinelor le este interzis să se îndeletnicească cu treburi casnice care pot fi amânate.
Pentru că atât Sf. Arhanghel Mihail cât şi Gavriil sunt priviţi de către închinători ca apărători ai lor, de la naştere şi până la moarte, în credinţa populară ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru ca fiecare să aprindă o lumânare. În felul acesta se crede că respectivii vor fi călăuziţi spre Rai, în Viaţa de Apoi.
Tradiţie respectată an de an la Zagon
În cea mai mare comună din judeţul nostru, Zagon, s-a înfiripat o frumoasă tradiţie de când slujeşte aici tânărul preot ortodox, Nicolae Hagiu. Slujba se ţine în mica biserică din lemn din centrul aşezării, veche de peste două secole, ca un omagiu adus credinţei şi statorniciei românilor de pe aceste meleaguri.
După cum se ştie, la numai câţiva zeci de metri, peste drum, credincioşii locului, îndrumaţi de duhovnicul lor, au înălţat acum câţiva ani un falnic lăcaş de cult, mândria întregii obşti.
Această datină s-a înfiripat fiindcă modesta bisericuţă are Hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, acolo slujindu-se atâţia amar de ani fără încetare. Ca atare, în cursul acestei dimineţi în interiorul vechilui aşezământ va avea loc slujba tradiţională.
Trebuie reţinut că prima biserică ortodoxă a fost atestată pe aceste locuri acum câteva sute de ani, în perimetrul numit pe vremuri „Satul românilor”, pe clopotul rămas ca vestigiu existând o inscripţie datând din 1468.
În sâmbăta anterioară zilei Arhanghelilor Mihail Şi Gavriil s-au ţinut slujbe de pomenire a morţilor în toate bisericile ortodoxe, s-au dat de pomană colaci, fructe, colivă de sufletul celor răposaţi. Au fost ofrande dăruite de „Moşii de Arhangheli”, aşa cum am scris la vremea respectivă, credincioşii aprinzând lumânări atât pentru morţi, cât şi pentru vii.
Să ne rugăm ori de câte ori avem putinţa, stimaţi credincioşi, pentru sănătatea noastră, a celor dragi şi apropiaţi.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Horia C. Deliu
