Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, episcopul Cezareei, este unul dintre cei mai importanți părinți ai bisericii ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini. S-a născut în Pont în jurul anului 329 și a murit în Cezareea în ziua de 1 ianuarie 379.
Provenea dintr-o familie creștină binecunoscută; tatăl său a fost un renumit învățător în Pont, iar sora sa Macrina și fratele său Grigore din Nyssa au devenit de asemenea sfinți.
Sf. Vasile s-a remarcat încă de tânăr prin profunde cunoștințe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină și retorică.
Ilustrul personaj biblic a depus multe eforturi în organizarea bisericii și a luptat pentru drepturile clerului, totodată punând un mare accent pe temeinica pregătire canonică și spirituală a preoților. O mare atenție a acordat Sfântul păturii sărace și a celor oprimați, inițiind nenumărate acte de caritate. Începând din anul 373 o serie de evenimente întristează viața sa, începând cu moartea fratelui său Grigore și ruptura cu Grigore de Nazianz. La acestea se adaugă situația generală din Imperiul Roman și atacurile goților. Sfântul moare în anul 379, iar la înmormântarea sa participă mulți creștini, evrei, păgâni, localnici și străini, ca dovadă a marii sale popularități.
Scrierile sale au o mare importanță teologică și au fost traduse pe tot globul. A scris valoroase lucrări exegetice despre Psalmi, Isaia și Iov, predici și a ținut multe discursuri.
Pe 1 ianuarie, de Sf. Vasile, vin urători pe la casele gospodarilor cu noi cântări și obiceiuri populare, precum, Sorcova şi Semănatul, colinde menite să readucă speranţa, optimismul şi starea de bine în viaţa comunităţii.
Umblatul cu Sorcova intră mai ales în grija copiilor. Ei poartă o crenguţă sau un băţ împodobite cu flori de hârtie colorată, atingând cu ele de mai multe ori persoana urată, rostind un descântec, menit să aducă sănătate, putere de muncă, vitalitate celui vizat: “Sorcova, vesela/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Peste vară, primăvară/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de tramdafir //Tare ca piatra/ Iute ca săgeata/ Tare ca fierul/ Iute ca oţelul/ La anul şi La mulţi ani!”.
Tradiția populară spune că vei ai noroc tot anul dacî în această zi specială verși puțin vin pe masa festivă. De asemenea, e un semn bun dacă răstorni cutia cu chibrituri! Este bine săi de pomană ceva unui om sărac.
Un alt obicei in ziua de Sfântul Vasile cel Mare este atingerea unui miel, gest care se crede că ar aduce bogăție și noroc. Cel mai adesea o femeie sau un copil umblă cu mielul în brațe pe stradă în locuri mai aglomerate, lumea superstițioasă îl atinge și îi dă un bănuț posesorului și acest obicei fiind tot o formă de colind.
În prima săptămână din Noul An se sărbătoreşte, după cum spuneam, pe 1 ianuarie – Sf. Vasile, apoi pe 6 – Boboteaza, iar Sf. Ion încheie pe 7 ianuarie ciclul bogat al Sărbătorilor de Iarnă.
„La Mulţi Ani” în 2025!
Dragi cititori, nu ne rămâne ca în prima zi din ianuarie să vă adresăm un călduros La Mulţi Ani cu sănătate și bucurii, iar celor peste 400.000 de sărbătoriți urarea ca 2025 să fie și mai bun ca anii anteriori !
Horia C. Deliu
