Fix pe data de6 august an de an creştinii sărbătoresc Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, careîn anumite zone din țară se numește şi Pobrejenia.
Comparativ cu alte praznice, evenimentul la care ne referim reprezintă o festiviate religioasă ceva mai nouă. În trecut, pe 6 august se cinstea Sfinţirea unei biserici zidite în secolul al IV-lea din porunca Sfintei Elena – mama Împăratului Constantin – pe locul unde Mântuitorul a trăit experienţa divină a Schimbării la Faţă.
Semnificații desprinse din Calendarul popular
În Calendarul popular a şasea zi a lunii a opta are mai multe semnificaţii. Ea marchează hotarul dintre vară şi toamnă, iar după 15 august aceast proces se accentuează. Tradiţia spune că de acum înainte frunzele încep uşor, uşor să îngălbenească, fructele să se coacă, de aceea se şi numeşte august luna lui Gustar, iar cerul dimineţilor capătă o culoare mai puternică.
Dimineţile devin mai reci, târâtoarele îşi caută deja ascunzişuri, iar păsările migratoare se pregătesc de marea călătorie înapoi către ţinuturile calde. Gospodarii care au fâneţe socotesc că acum este momentul cositului otavei, pentru că înainte de 6 august se crede ca ar avea un gust mai puţin plăcut animalelor şi recolta e mai redusă. În mod ciudat, după „Pobrejenie” otava devine mai sărată, consistentă, fiind pe placul rumegătoarelor.
Superstiţia spune că aceia care se roagă în această zi să scape de un obicei nesănătos, de un viciu, au toate şansele să reuşească. În plus, credincioşii îşi pomenesc morţii şi dau de pomană struguri, must sau faguri de albine.
Eveniment deosebit
Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos s-a produs în Ţara Sfântă, pe Muntele Tabor. Ea a reprezentat momentul în care Apostolii s-au convins definitiv că marele lor învăţător era nu numai un Prooroc al lui Dumnezeu, ci îl întruchipa chiar pe fiul acestuia. Neîndoiala ce mai sălăşluise în sufletele discipolilor lui Iisus până atunci, cu toate că văzuseră şi se minunaseră de minunile săvârşite, considerate semne ale Dumnezeirii Sale, se împrăştie ca un abur odată cu Minunea de pe Tabor din a şasea zi a lunii lui august.
În acea dată Iisus se îndrepta către Ierusalim, prevestind ucenicilor tot ce se va întâmpla: Patimile Sale, Moartea pe Cruce şi Învierea. Ajungând în dreptul Muntelui Tabor i-a luat cu sine numai pe trei dintre aceştia, pe cei mai apropiaţi, care îi vor fi martori şi la rugăciunea din Grădina Ghetsimani: Petru, Iacob şi Ioan.
Lumină divină
…Şi în timp ce Iisus se ruga cu devoţiune, la un moment dat chipul I s-a luminat şi a strălucit pecum Soarele, iar hainele se făcuseră dalbe ca neaua. Apoi un nor de lumină îi învălui pe toţi şi un glas celest grăi astfel: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L“ (Matei 17, 5). De spaimă, ucenicii au căzut cu feţele la pământ.
Dar Iisus s-a apropiat de ei şi le-a zis cu blândeţe: „Sculaţi-vă şi nu vă temeţi“. Apoi Mântuitorul le-a poruncit apostolilor să nu dezvăluie nimănui nimic din cele ce văzuseră, până după învierea Sa din morţi.
Vechi obiceiuri
Pe vremuri datinile, practicile populare erau respectate de întreaga obşte. Puţini le ignorau şi ca atare treceau drept nişte oameni de nimic, meritând dispreţul comunităţii. Iar dacă se betejeau, ceilalţi spunea că au păţit aidoma frunzelor care pălesc de „Pobrejenie”.
Spiritul sărbătoririi Schimbării la Faţă a Mântuitorului îi determina pe oamenii certaţi din felurite pricini să se împace, să-şi reconsidere relaţiile reciproce, să uite vechile dispute, gâlceava dintre ei. Altminteri rămâneau supăraţi tot anul. De asemenea, se cuvenea ca tinerii să manifeste mai mult respect faţă de bătrâni.
Întreaga obşte era îndemnată la toleranţă, la împăcare de sine şi cu ceilalţi. Fiind Sărbătoare, concetăţenii lăsau relele deoparte şi manifestau mai multă înţelegere şi cumsecădenie pentru semeni, cerându-şi iertare de la cei cu care s-au „probozit” (învrăjbit).
Sezonul autumnal își anunță discret venirea
Acest moment religios de început al lunii lui Gustar, chit că pare prea timpuriu, este considerat în lumea satului un prim hotar între vară şi toamnă. Cum trece prima decadă din august apele curgătoare se răcesc treptat, iar cei care se scaldă în aer liber pot să răcească. Tot acum ţăranii făc predicţii legate de strea vremii, bogăţia holdelor, sănătate, ţinând cont de credinţele populare moştenite din strămoşi.
În unele locuri, precum în satul românesc Păpăuţi, în această zi femeile culegeau odinioară plante şi ierburi de leac specifice acestei perioade din an, bune pentru felurite remedii: pe primul loc se afla (aşa cum am arătat într-un reportaj apărut în ziarul nostru nu de mult) miraculosul busuioc. Urmat de florile de muşeţel, ruguţul, avrămeasa, leuşteanul şi altele.
Luni –Dezlegare la peşte
După cum creştinii cunosc, ne aflăm în Postul Sfintei Marii (perioadă de penitenţă de 14 zile ce se încheie pe 15 august, în care este pomenită Adormirea Maicii Domnului) astăzi fiind rânduită Dezlegare la peşte.
Horia C. Deliu
