Azi,6 august, în fiecare an la aceeași dată, creștinii  prăznuiesc Schimbarea la Faţă o importantă Sărbătoare creştină. I se mai zice în unele locuri  şi „Pobrejenia”, înseamnând transformare, modificare. De aici provine şi termenul biblic cu semnificaţia pe care o cunosc cei mai mulți.

     Mai trebuie precizat că ne aflăm în Postulde 14 zile închinatAdormirii Maicii Domnului, care se va încheia pe 15 august, când va avea loc marele eveniment.

 

O întâmplare ieşită din comun

 

    Mai cunoscut în partea aceasta de ţară a rămas  termenul conscrat  Schimbarea la Faţă, care  se referă la o minune petrecută pe Muntele Tabor (aflat în actualul Israel), în prezenţa Mântuitorului şi a unor discipoli de-ai Săi. 

În timp ce se găsea în drum spre Ierusalim, Iisus le-a împărtăşit  ucenicilor care-l urmau  marile încercări prin care va trece, o seamă de suferinţe nemăsurate: Patimile, Răstignirea  pe Cruce, Moartea  şi, în final, Învierea. Învăţăceii îl ascultau uimiţi, poate un pic  neîncrezători, deoarece erau profeţii teribile.  Ajunşi în apropierea Muntelui Tabor au avut parte de o întâmplare ieşită din comun, generată de apariţia unui semn divin. Mântuitorul s-a suit până în vârf, luând cu el doar trei dintre cei mai fideli apostoli: Petru, Ioan şi Iacob.

La un moment dat, în timp ce se ruga, chipul  lui Isus  s-a iluminat brusc, strălucind ca Soarele,  iar veşmintele-I modeste  au devenit „albe  ca zăpada”,  după cum scrie evenghelistul  Luca.

Imediat s-a pogorât  un abur  luminos  ce  i-a învăluit pe cei prezenţi, auzindu-se Glasul ceresc care  a zis: „Acesta este Fiul Meu Cel Iubit, întru care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L“, notează şi  evanghelistul Matei.

Cei trei discipoli văzând cele petrecute s-au prăvălit îngroziţi la picioarele Păstorului lor, care  le-a spus cu blândeţe: „Sculaţi-vă şi nu vă temeţi“. Apoi  le-a poruncit  să nu povesteacă altora  întâmplarea, până după Învierea Sa…

A fost momentul în care ucenicii s-au convins definitiv că marele lor învăţător era nu numai un Prooroc al lui Dumnezeu, ci îl întruchipa chiar pe Fiul acestuia.

 

„Uvertura”  sezonului autumnal

 

    În calendarul popular  momentul acesta anunţă, deşi nu s-ar zice, „uvertura”  sezonului autumnal. De acum înainte fără să ne dăm seama  frunzele încep uşor, uşor să capete nuanţe arămii şi să cadă una câte una.  Adică natura, codrul  se „pobrojenesc”, se transformă, tendinţă care se accentuează după  15 august, Ziua de Sf. Mărie Mare.

    Expresia  este tot mai puţin întrebuinţată, chiar şi în mediul rural, în prezent,  însă de dragul timpurilor apuse o utilizăm măcar în cadrul rubricii „Tradiţii”,  pentru ca tinerii cititori să afle ce înseamnă.

 

Cel dintâi  hotar între vară şi toamnă

 

Privind evenimentul şi din punct de vedere laic, să spunem că Pobrejenia”,marchează o primă bornă a anotimpurilor în privinţa muncilor agricole. Acest moment de început  al lunii lui „Gustar” era considerat  cel dintâi  hotar între vară şi toamnă.  Cum trece  prima decadă din august  apele curgătoare se răcesc, iar cei care se scaldă în aer liber riscă să se îmbolnăvească. Tot acum ţăranii fac  predicţii legate de vreme,  bogăţia  holdelor, sănătate, ţinând cont de credinţele populare moştenite din strămoşi.

În  unele locuri, precum în satul românesc  Păpăuţi, în această zi femeile culegeau odinioară  ultimele plante şi ierburi de leac, bune pentru felurite remedii băbeşti tot anul: busuiocul, florile de muşeţel, ruguţul, avrămeasa, leuşteanul, „părul Maicii Domnului”  şi multe altele.

Pentru cei ce trăiesc în zonele montane şi colinare, cum sunt locuitorii din  judeţul Covasna, unde creşterea animalelor are o îndelungată tradiţie, pregătirea furajelor pentru sezonul rece constituie o preocupare   importantă a acestui interval.  Se spune în popor că după 6 august iarba  nu mai creşte, de aceea se impune terminarea urgentă a costitului şi apoi strânsul fânului.

În curând vine un praznic şi mai important, Sfânta  Mărie, când oamenii satului zic că s-a dus vremea de purtat…pălărie.

Păsările migratoare îşi intensifică antrenamentele pentru lungul lor zbor de întoarcere în ţările calde, iar târătoarele caută adăposturi sub pământ.  Unele superstiţii pomenesc de necesitatea uciderii năpârcilor întâlnite pe drum, fiindcă  lăsate vii se transformă în…duhuri rele. Numai şerpii de pe lângă  casă trebuie ocrotiţi, întrucât  sunt  consideraţi protectorii familiei,  aducând  un dram de noroc.

 

Datini  populare

 

Pe vremuri  respectarea  datinilor, a practicilor populare era ceva  obligatoriu, iar cei care le ignorau  treceau drept oameni de nimic, meritând dispreţul comunităţii. Iar dacă se betejeau, ceilalţi spunea că au păţit aidoma frunzelor care pălesc  de „Pobrejenie”.

Spiritul sărbătoririi  Schimbării la Faţă a Mântuitorului îi determina pe oamenii certați să se împace, să-şi reconsidere relaţiile reciproce, să uite vechile  dispute, gâlceava dintre ei. Altminteri rămâneau certaţi tot anul. De asemenea,  se cuvenea ca tinerii să manifeste mai mult respect faţă de persoanele în etate.

Întreaga obşte era  îndemnată  la toleranţă, la împăcare de sine şi cu ceilalţi. Fiind Sărbătoare, concetăţenii  lăsau relele deoparte şi manifestau mai multă  înţelegere şi cumsecădenie pentru semeni, cerându-şi iertare de la cei cu care s-au învrăjbit („pobrezît”).

 

Pomenirea celor răposaţi

 

Ca şi la alte praznice, de  „Pobrejenie credincioşii merg la biserică, ducând colivă, colaci, pomană de struguri, pentru sufletul morţilor. În zonele viticole a doua zi începe culesul viilor „pe rod de vară”, însă  în ziua  Schimbării la Faţă  oamenii îmbrăcaţi curat, cu straiele bune  participă dimineaţa la Slujbă, după care trec pe la mormintele familiei.

Ajunşi  acasă   se înfruptă cu o masă de peşte, fructe şi miere.

 

 Doar azi este Dezlegare la peşte

 

   Astăzi este singura zi în care credincioşii ce respectă rigorile Postului Sfintei Maria Mare  au  dezlegare la peşte. Faţă de celelalte evenimente cu caracter special  la care ne-am referit  periodic în ziarul nostru, menţionăm că de data aceasta este vorba despre o festivitate religioasă ce dăinuieşte  din secolul al IV-lea.

Pe atunci, într-o zi de  6 august a fost sfinţită  Biserica ridicată din porunca  Sfintei  Elena,  mamei Sf. Împărat Constantin,  pe  locul unde a avut loc miracolul  Schimbării  la Faţă a lui Iisus Hristos, Sărbătoare socotită  una din cele 12 Praznice Împărăteşti ale anului bisericesc.

Înţelepţii care au comentat Evanghelia, au susţinut pe bună dreptate,  că Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus  a anticipat Învierea Sa.

 

Datorie de suflet

 

…Să păstrăm şi să respectăm, stimați cititori, praznicele bisericeşti,  obiceiurile din bătrâni, care ne vorbesc peste ani de frumuseţea tradiţiilor populare româneşti din judeţul Covasna.

Horia C. Deliu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail