La început de Gustar, mereu pe data de 6 august, creştinii sărbătoresc  unul din cele 12 praznice împărăteşti:  anume  Schimbarea la Faţă a Domnului  nostru Iisus Hristos. În anumite zone i se spune şi  Probojenia”, după influenţe slave.

    Faţă de celelalte praznice cu state vechi, evenimentul la care ne referim reprezintă o festiviate religioasă ceva mai nouă. În trecut, pe 6 august se cinstea sfinţirea unei biserici zidite în secolul al IV-lea  din porunca Sfintei Elena – mama Împăratului Constantin – pe  locul unde Mântuitorul  a trăit experienţa divină a Schimbării la Faţă.

Eveniment încărcat de semnificaţii

      Dar să desluşim puţin semnificaţia importantului eveniment. Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos s-a produs în Ţara Sfântă, pe Muntele Tabor. Ea a reprezentat  momentul în care apostolii s-au convins definitiv că marele lor învăţător era nu numai un Prooroc al lui Dumnezeu, ci îl întruchipa chiar pe fiul acestuia. Neîndoiala ce mai sălăşluise în sufletele discipolilor lui Iisus până atunci, cu toate că văzuseră şi se minunaseră de minunile săvârşite, considerate semne ale Dumnezeirii Sale,  se împrăştie ca un abur odată cu Minunea de pe Tabor din a şasea zi a lunii lui august.

      În acea dată Iisus  se îndrepta către Ierusalim, prevestind ucenicilor tot ce se va întâmpla: Patimile Sale, Moartea pe Cruce şi Învierea. Ajungând în dreptul Muntelui Tabor i-a luat cu sine  numai pe trei dintre aceştia, pe cei mai apropiaţi, care îi vor fi martori şi la rugăciunea din Grădina Ghetsimani: Petru, Iacob şi Ioan.

O lumină divină

     …Şi în timp ce Iisus se ruga cu devoţiune, la un moment dat chipul I s-a luminat şi  a strălucit pecum Soarele, iar hainele se făcuseră dalbe ca neaua.    Apoi un nor de lumină îi învălui pe toţi şi un glas celest grăi astfel: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L“ (Matei 17, 5). De spaimă, ucenicii au căzut cu feţele la pământ.

     Dar Iisus s-a apropiat de ei şi le-a zis cu blândeţe: „Sculaţi-vă şi nu vă temeţi“. Apoi Mântuitorul le-a poruncit apostolilor să nu dezvăluie nimănui nimic din cele ce văzuseră, până după învierea Sa din morţi.

 

Datini păstrate peste ani

      Pe vremuri  datinile,  practicile populare  erau respectate de întreaga obşte. Puţini  le ignorau şi ca atare  treceau drept nişte oameni de nimic, meritând dispreţul comunităţii. Iar dacă se betejeau, ceilalţi spunea că au păţit aidoma   frunzelor care pălesc  de „Obrojenie”.

   Spiritul sărbătoririi  Schimbării la Faţă a Mântuitorului îi determina pe oamenii certaţi din felurite pricini  să se împace, să-şi reconsidere relaţiile reciproce, să uite vechile  dispute, gâlceava dintre ei. Altminteri rămâneau supăraţi tot anul. De asemenea,  se cuvenea ca tinerii să manifeste mai mult respect faţă de bătrâni.

    Întreaga obşte era  îndemnată  la toleranţă, la împăcare de sine şi cu ceilalţi. Fiind Sărbătoare, concetăţenii  lăsau relele deoparte şi manifestau mai multă  înţelegere şi cumsecădenie pentru semeni, cerându-şi iertare de la cei cu care s-au „probozit” (învrăjbit).

Un preludiu al  sezonului autumnal

     Acest moment religios de început  al lunii lui „Gustar”, chit că pare prea timpuriu,  este considerat în lumea satului  un prim hotar între vară şi toamnă.  Cum trece  prima decadă din august  apele curgătoare se răcesc  treptat, iar cei care se scaldă în aer liber  pot să răcească. Tot acum ţăranii făc  predicţii legate de starea vremii,  bogăţia  holdelor, sănătate, ţinând cont de credinţele populare moştenite din strămoşi.

   În  unele locuri, precum în satul românesc Păpăuţi, în această zi femeile culegeau odinioară  plante şi ierburi de leac specifice acestei perioade din an, bune pentru felurite remedii: pe primul loc se afla (aşa cum am arătat într-un reportaj apărut în ziarul nostru nu de mult) miraculosul busuioc. Urmat de florile de muşeţel, ruguţul, avrămeasa, leuşteanul, „părul Maicii Domnului”  şi multe altele.

                                              Credinţe străvechi

    În Calendarul popular, a şasea zi a lunii a opta are  mai multe semnificaţii. Ea marchează hotarul dintre vară şi toamnă,  iar după 15 august acest proces se accentuează. Tradiţia spune că de acum înainte frunzele încep uşor, uşor să îngălbenească, fructele să se coacă (de aceea se şi numeşte în popor august luna lui „Gustar”), iar cerul dimineţilor capătă o culoare mai puternică.

    Dimineţile devin mai reci, târâtoarele îşi caută deja ascunzişuri, iar păsările migratoare se pregătesc de marea călătorie  înapoi către ţinuturile calde. Gospodarii care au  fâneţe socotesc că acum este momentul cositului otavei, pentru că înainte de 6 august se crede ca ar avea un gust mai puţin plăcut animalelor şi recolta e mai redusă. În mod ciudat,  după „Probojenie”  otava devine  mai sărată,  consistentă, fiind pe placul rumegătoarelor.

       Superstiţia spune că aceia care se roagă în această zi să scape de o apucătură proastă, de un obicei nesănătos, de un viciu, au toate şansele să reuşească. În plus, credincioşii îşi pomenesc morţii şi dau de pomană struguri, must sau faguri de albine.

Aflândune în Post, doar astăzi este Dezlegare la peşte               

     După cum creştinii cunosc, ne aflăm în  Postul Sfintei Marii (perioadă de penitenţă de 14 zile ce se încheie pe 15 august, în care este pomenintă Adormirea Maicii Domnului)  astăzi fiind rânduită Dezlegare la peşte.

                                                                                                 Horia C. Deliu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail