După cum este știut, cu exact o săptămână înainte de Sfintele Paşti sosesc Floriile, care deschid ciclul Sărbătorilor Pascale. Anul acesta cele două mari evenimente religioase au loc pe 25 aprilie, respectiv pe 1, 2 și 3 mai 2021.
Sărbătoarea de azi (numită și Duminica Stâlpilor) ne duce cu gândul la momentul intrării Mântuitorului în Ierusalim călare pe asin, întâmpinat cu ovaţii de mulţi oameni, ce aveau flori în mână ori ramuri de măslin. E important de reţinut că a fost singura dată din viaţa pământească în care Domnul nostru Iisus Hristos a acceptat să fie aclamat ca Împărat smerit, împlinindu-se astfel o proorocire din Vechiul Testament.
Păcat că nici anul acesta toţi credincioşii din lume, fie ei ortodocși, greco-catolici, catolici etc, nu pot cinsti la aceeaşi dată Învierea Domnului. Ce bine ar fi dacă mereu s-ar întâmpla coincidența mult-dorită, lăsându-se la o parte vechile orgolii şi ambiţii clericale.
În plus ne aflăm și într-o perioadă plină de restricții impuse de Pandemie, astfel că nu vom putea petrece așa cum ne dorim, ca în anii precedenți.
Duminica Floriilor este una dintre Sărbătorile importante ale Anului bisericesc ce marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim. Cum spuneam, a fost prima dată când Mântuitorul a permis să fie aclamat ca Împărat, oamenii strigând : „Osána! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”
Ramuri înmugurite de salcie
În această Duminică se sfinţesc, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie care se impart apoi creştinilor, iar slujitorii Bisericii le ţin în mâini, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii. Crenguţele verzi amintesc de ramurile de măslin cu care a fost întâmpinat Mântuitorul.
În credinţa populară există convingrea că însăşi Maica Domnului a binecuvântat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutând-o pe Fecioara Maria să treacă apa unui râu învolburat.
Creştinii împodobesc cu aceste ramuri plăpânde icoanele, uşile şi ferestrele, având certitudinea că în felul acesta atât ei, cât şi locuinţa le va fi apărată de necazuri. În multe sate oamenii curăţă mormintele strămoşilor, agăţând de cruci rămurele de salcie.
Exista o datină din moşi-strămoşi, care astăzi s-a cam pierdut, ca fetele de măritat să agaţe în această zi specială într-un pom înflorit din curte şnurul în două culori (alb şi roşu) primit de Mărţişor de la persoana iubită. De asemenea, fetele îşi puneau busuioc sub pernă în noaptea dinaintea Floriilor, spre a deveni mai frumoase şi mai sănătoase, dorite de flăcăi, sperând ca în felul acesta să-şi grăbească măritişul, dacă se poate chiar în acel an.
Conform tradiției nu e bine să te speli pe cap în această zi specială, deoarece așa cum spune o superstiție părul îți va…albi mult mai repede, precum coroanele „ninse” de flori ale copacilor.
Dezlegare la peşte
Deși ne aflăm încă Post, de Florii este dezlegare la peşte, prilej pentru o mică relaxare culinară, cozile din supermarket-uri din aceste zile constituind cea mai elocventă dovadă că mulţi români respectă datinile.
Fiind o Sărbătoare care marchează reînvierea naturii, existau în vechime multe obiceiuri legate de viaţa cotidiană. Ţăranii erau oameni cu frica lui Dumnezeu, ţineau Post cu osârdie, mergeau cu regularitate la biserică, se spovedeau, aştepând Săptămâna Mare şi Învierea cu multă evlavie, mânaţi de dorinţa de a se purifica moral.
Din păcate, s-au pierdut multe dintre valorile tradiţionale ale satului românesc. Războiul, regimul comunist, dar şi perioada tulbure de după Revoluţie au contribuit fiecare la acest proces distructiv. Ne-am lepădat de prea multe datini şi tradiţii frumoase, fără să se mai pună ceva autentic, valoros, în loc. Ne europenizăm rapid, ne globalizăm, pierzându-ne treptat identitatea spirituală naţională!
O mulţime de nume…florale
Floriile reprezintă pe de altă parte, pentru mulţi semeni, o zi onomastică, paleta prenumelor fiind foarte bogată. Dacă în alte dăţi naşii şi-au botezat finii lăsându-se influenţaţi de faima vreunui sfânt – ca să-i protejeze în viaţă – venind vorba de bogăția floristică existentă, există o mulţime de variaţiuni pe această temă.
Am alcătuit o listă cât mai completă a prenumelor cunoscute (feminine şi masculine) ce fac trimitere la acest eveniment important. Ca atare, ne-am amintit de o rudă, un amic, coleg, cunoştinţă ori am apelat la personaje din politică, literatură şi istorie. Iata lista neexhaustivă a prenumelor identificate, cele mai numeroase fiind, nici că se putea altfel, ale sexului frumos: Anemona, Brânduşa, Camelia, Codruţa, Crăiţa, Crina, Delia, Floarea, Florica, Florentina, Florina, Garofiţa, Garofina, Gherghina, Iris, Lăcrimioara, Margareta, Micşunica, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Trandafira, Violeta, Viorica, Zambila. Dar şi Crin, Florentin, Codrin, Codruţ, Ghiocel, Mugurel, Narcis, Viorel.
Felicitări sărbătoriţilor !
Să le urăm, aşadar, tuturor celor care poartă prenume de floare un călduros „La Mulţi Ani!”, cu sănătate şi bucurii. Iar pe lângă ei să ne bucurăm şi noi, ceilalţi, de această importantă zi a Floriilor.
Şi o precizare…meteorologică: se spune în popor că aşa cum este vremea de Florii, la fel va fi şi de Paşti. Ce bine ar fi să mai scăpăm de ploi și să avem de mai mult soare!
Horia C. Deliu
