Astăzi, 29 august, este Sântion de Toamnă, ultimul mare eveniment din Anul bisericesc în curs, care se încheie peste două zile, urmând ca din 1 septembrie să înceapă Noul An. Biserica ortodoxă evocă acum un moment dramatic, cunoscut sub numele de Tăierea Capului Sfântul Ioan Botezătorul, subiect la care ne vom referi în cele ce urmează.
Sf.Ioan reprezintă una din figurile centrale ale Creștinismului și Islamului. A fost predicator și botezător pe malurile Râului Iordan, Înainte-mergătorul, vestitorul și botezătorul lui Iisus Hristos. Biserica Creștină îl cinstește ca pe Cel mai mare dintre sfinți, având trei sărbători dedicate lui. Sfârşitul tragic a survenit ca urmare a curajului şi determinării cu care Ioan Botezătorul a criticat dezmăţul şi viaţa imorală a vestitului despot Irod, împăratul acelor timpuri. Acesta trăia în păcat cu Irodiada, care îi era cumnată, iar Ioan îi critica în public. Această femeie josnică, de o răutate ieşită din comun, i-a dorit moartea Botezătorului, dar despotul inițial s-a opus la insistenţele sale.
Atunci ea a ticluit un plan diabolic, implicând-o pe frumoasa-i fiică, Salomeea. La un nou ospăţ, ea l-a incitat pe împărat dansând lasciv, iar drept recompensă a cerut să i se aducă pe o tavă…capul lui Ioan. Regele a acceptat, dar mai târziu când i s-a prezentat terifiantul „trofeu”, s-a înfiorat şi a avut o replică memorabilă: „Acum poţi să dansezi cât vrei”, cu semnificaţia de a nu se mai opri, aidoma celor bolnavi friguri.
Irodiada fericită a solicitat să primească capul Sfântului spre a-l îngropa la ea în curte, ca pe o supremă satisfacţie. Tiranul a fost de acord, temându-se că înhumarea trupului alături de cap ar putea provoca vreo minune divină, conducând la învierea incomodului personaj.
Aşa se face că trupul a ajuns undeva în Sevastia, în vreme ce craniul a urmat o serie de peregrinări, numite „Aflări ale preţiosului cap”.
Se cunosc trei momente importante legate de aceste întâmplări. Prima s-a datorat unei femei pe nume Ioana, soţia vistiernicului, care a dezgropat capul Sfântului şi l-a dus într-un loc ferit, pe muntele din satul lui Irod. A urmat în zilele împăraţilor Constantin şi Elena, cunoscuţi pentru modul în care au încurajat credinţa, o a Doua aflare, iar cea de a Treia s-a sărvârşit mult mai târziu, atunci când capul Sfântului Ioan a ajuns cu mare cinste la Constantinopol.
În așezările rurale această zi tristă a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezatorul este cunoscută şi sub denumirea populară de Sântion de Toamnă. Se întâlnesc mai rar şi alte variante, precum Crucea Mică sau Brumariul.
Există o legendă cunoscută legată de acest personaj, care spune că Sântion ar fi fost un tânar sărac, dar plăcut la înfăţişate. Într-o zi, o femeie bogată l-a invitat peste noapte la ea, dar el nevrând să intre în păcat, s-a rugat stăruitor la Dumnezeu să-i ia frumuseţea cea ademenitoare. Şi s-a trezit pentru câteva ore cu un cap de … oaie, scăpând astfel de ispită.
Obiceiuri populare şi superstiţii
S-au păstrat o seamă de obiceiuri populare şi superstiţii legate de acestă zi importantă de 29 august, când credincioşii evocă întristaţi uciderea celui care a fost Sf. Ioan Botezătorul. Aceasta zi este una de Post, iar oamenii din popor evită să mănânce unele legume şi fructe, precum varza, pepenii, roşiile. Deoarece amintesc de forma unui cap. De asemenea, nu e bine să se bea vin roşu, alte băuturi care amintesc de culoarea sângelui vărsat de Botezător.
Astăzi este zi cinstită cu pioşenie şi respect, pentru a venera jertfa unui suflet nevinovat. Tradiţia spune că nu se mănâncă nici struguri negri, usturoi, ceapă, mere, în general fructe şi legume de formă rotundă, care seamănă cu un cap. Varza nu se recomandă în meniul de azi, fiindcă pe o foaie de varză așezată pe o tipsie a fost pus Capul Sfântului.
O altă superstiţie interzice folosirea …măturilor, pentru a nu fi deranjată liniştea morţilor.
În anumite sate credincioşii mănâncă în aceasta zi doar struguri albi, în timp ce majoritatrea femeilor în etate ţin Post negru. În lumea tradiţională a satului odinioară nu se tăia nimic cu cuţitul, toate alimentele de la masa se rupeau cu mâna, iar farfuriile, blidele sau tipsiile erau lăsate deoparte o zi, ca un omagiu adus jertfei Sfântului Ioan Botezătorul. Ne amintim că pe un asemenea vas a fost adus despotului Irod capul ce abia fusese despărţit de trup.
Pomenirea morților
În această zi specială se fac din nou pomeni, dar de fructe pentru ca spiritele morţilor să fie îmbunate. După Slujba de la biserică se fac mici pomeni de mere, pere sau castraveți.
Ioan este nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din Iehohanan” şi înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi concetăţeni poartă numele de Ion, Ioan, Ioana, fie având diferite variante, precum Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionica, Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică de la noi.
Pe 29 august este zi de Post aspru şi de reculegere pentru toţi cei credincioşi, o ocazie de a ne gândi la marele sacrificiu făcut de Sf. Ioan Botezătorul.
Horia C. Deliu
