Orice semen, credincios sau laic, tânăr ori matur, sătean dar şi orăşean ştie că în fiecare final de vară, mai exact pe 15 august se cinsteşte Sfânta Mărie Mare. Adică Adormirea Maicii Domnului sau Sântămăria – cum i se mai zice în popor – ultimul Praznic Împărătesc din anul bisericesc.
După cum am specificat cu ocazia precedentei Sărbători religioase din data de 6 august (Schimbarea la Faţă), este intervalul în care anotimpurile estival şi autumnal se interferează, făcându-se încet, încet trecerea spre toamnă. De acum înainte oricând ne putem aştepta la câte un “puseu” de vreme rea: cu ploi şi scăderea bruscă a temperaturii, după cum s-a întâmplat chiar zilele trecute, ţăranii glumind pe seama abandonării… pălăriei, care nu mai e bună de nimic!
Un Post important ce ia sfârşit
Mâine se sfârşeşte şi Postul, considerat la fel de important ca şi acela din perioada ce precede Sfintele Paşti. A fost un nou prilej de curăţire spirituală şi truperască pentru credincioşi. De asemenea, de joi se pot relua căsătoriile până pe 14 noiembrie, oficierea lor în biserică fiind oprită în ultimele două săptămâni, după cum cei interesaţi au aflat.
Lumea respectă cu fervoare ziua aceasta specială de 15 august, fiind convinsă că rugăciunile închinate Sfintei Marii au efecte benefice, atât mental, cât şi fizic. Totul depinde de autosugestie, de tăria cu care crezi că influenţa benefică a Maicii Sfinte ajută la păstrarea sănătăţii, contribuie la menţinerea armoniei în familie.
Fiinţa cea mai îndrăgită
Eroina marii Sărbători de miercuri, 15 august – Fecioara Maria – are aureola de fiinţa cea mai îndrăgită din calendarul religios, având în tradiţia populară românească rolul inefabil de a fi mijlocitoare pentru închinători în faţa lui Dumnezeu. Este venerată drept cea mai importantă dintre toţi sfinţii, „Mai cinstită decât heruvimii şi mai preamărită decât serafimii”.
Adormirea Maicii Domnului, adică momentul în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit, reprezintă un eveniment cu adânci semnificaţii biblice atât pentru ortodocşi, cât şi pentru catolici.
Termenul de „adormire” se utilizează atât în chip metaforic, cât şi din pricina fapului că în limbajul specific bisericesc nu se utilizează noţiunea de „moarte” pentru nici un sfânt, cu atât mai puţin la adresa Maicii Domnului.
Încep târgurile de toamnă
În perioada următoare Sântămăriei încep tradiţionalele târguri de toamnă, bâlciurile şi iarmaroace, aşteptate cu nerăbdare mai ales de oamenii satului tradiţional. Vin acolo producători agricoli autentici, meşteri populari, dar şi angrosişti, intermediari, cumpărători, într-un cuvânt o masă pestriţă de oameni. Se aduc spre vânzare produse alimentare, fructe, legume, dar şi textile şi încălţăminte, articole de uz casnic trebuincioase în gospodării.
„Odinioară, în copilăria mea, ne povestea septuagenarul Vasile Bularca din Întorsura Buzăului, mergeam cu părinţii la iarmaroc o dată sau de două ori pe an, de sărbători. Mi se părea ceva extraordinar. Ai mei cumpărau tot felul de… chilipiruri, oale, crătiţi, haine, încălţări de cauciuc. Erau multe atracţii pe acolo: scrânciob, tir cu puşca în nişte figurine caraghioase, circari ambulanţi, vată pe băţ, răcoritoare, dulciuri de cofetărie. Le ţin bine minte pe toate. Ce mai hărmălaie. S-au dus, ca şi anii mei, din păcate…”
Obiceiuri din bătrâni
Într-adevăr, puţine obiceiuri din străbuni s-au mai păstrat, mai cu seamă în mediul rural. Înainte nu se permitea în ziua de Sf. Maria să se organizeze horă în sat, ci abia a doua zi.
În schimb, şi acum ca şi în vechime au loc praznice de pomenire pentru cei plecaţi dintre noi, dar şi pentru cei vii.
De-acum li se permite crescătorilor de oi să lase animalele la păscut pe mirişti şi în locurile cosite. Bacii încep să-şi pregătească stânele spre a coborî de la munte, fiecare proprietar urmând să-şi ia în primire mioarele şi să aibă grijă de ele până la primăvara viitoare, când se reia ciclul pastoral. Tot de acum se dă startul semănăturilor de toamnă.
În unele zone, unde se cultivă porumb, în această zi este obiceiul ca să se fiarbă sau prăjească “cucuruz”, o delicatesă culinară foarte apreciată de copii, tineri şi maturi.
Foarte mulţi sărbătoriţi
Pe 15 august un mare număr de compatrioţi îşi serbează onomastica. Conform unor date aproximative (cine mai ştie cu precizie astăzi în România vreo cifră exactă privind populaţia?) s-ar părea că sunt peste două milioane de români în această postură fericită. Nu numai femei (cu prenumele Maria, Mariana, Marioara, Mioara, Marilena), ci şi vreo 400.000 de bărbaţi (Marin şi Marian).
„La Mulţi Ani!”
Să le dorim multă sănătate, bucurii şi să le spunem “La Mulţi Ani!” sărbătoriţilor. Şi să mai precizăm ceva: dacă unii trandafiri înfloresc astăzi – ca un omagiu floral natural adus Sfintei Marii – înseamnă că vom avea o toamnă blândă şi lungă.
Ce bine ar fi…
Horia C. Deliu
