Mâine, pe 9 martie, după cum a rânduit Biserica Ortodoxă îi pomenim pe cei 40 de Sfinţi Mucenici, oşteni credincioşi care şi-au sacrtificat viaţa întru Hristos.
Vom reveni asupra semnificaţiei biblice a evenimentului, dar mai întâi dorim să precizăm în spiritul rubricii noastre tradiţionale, că după perioada celor nouă Babe de la începutul lunii martie, urmează acum intervalulul în care sunt evocaţi Moşii.
Dacă adeptele ursuzei Dochia au adus multe zile capricioase, cu alternanţe de temperatură şi unele precipitaţii, ei bine, trebuie să ne aşteptăm de acum înainte la o perioadă în care soarele să ne mângâie tot mai generos, iar primele înaripate să sosească din ţările calde.
Ca de obicei, berzele vin primele…
Obiceiuri din bătrâni
Atât în mediul rural, cât şi cel urban se păstrează, încă, obiceiul de a mânca tradiţionalii mucenici sau… măcinici, cum li se spune prin vechiul Regat şi de a bea mai multe pahare de vin sau ţuică. Unii, bărbaţi, „care ţin la tradiţie”, susţin că ar trebui date pe gât nu mai puţin de… 40 de pahare, fiecare pentru câte un martir, pentru a avea noroc şi a fi sănătoşi tot anul.
Numai că după ingerarea unei asemenea cantităţi de băutură temerarii ajung inevitabil „groggy”, încât trebuie căraţi acasă în spate de tovarăşii de la cârciumă…
Am auzit că, pe vremuri, în satele din Ţara Buzaielor se practica un interesant ritual de alungare a iernii, lovindu-se pământului cu maiul ca să apară căldura, rostindu-se descântece.
Nenea Nicu Boriceanu, din Floroaia, mi-a confirmat acest lucru, precizând că în copilărie a apucat acest obicei care i s-a părut foarte nostim, practicat pentru a speria îngheţul şi zilele reci, grăbind sosirea primăverii. Bătrânii spuneau că dacă plouă pe 9 martie, aşa va fi vremea şi de Paşte, iar dacă tună, sezonul călduros va fi prielnic culturilor.
Sacrificiu întru credinţă
Revenind la semnificaţia evenimentului biblic, să precizăm că povestea celor 40 de Mucenici din Sevastia este tragică. Iniţial aceştia fuseseră soldați în slujba împăratului roman Licinius. Numai că fiind creştini, nu erau pe placul autorităţilor, de aceea s-a încercat determinarea lor de a renunţa la convingerile religioase prin felurite metode: la început cu vorba bună, oferindu-li-se daruri şi promisiuni de mărire, după aceea prin represalii. Li s-a spus răspicat că trebuie să renunţe la credinţa în Iisus şi să se închine idolilor.
Fiindcă au refuzat, s-a trecut la torturarea lor. Au fost aruncaţi în închisoare, loviţi cu pietre, bătuţi timp de opt zile şi condamnaţi la moarte prin îngheţare în Lacul Sevastiei. Numai că în noaptea fatidică s-au întâmplat nişte minuni, apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi luminoase s-au pogorât deasupra capetelor mucenicilor!
Auzind despre aceste miracole guvernatorul provinciei a poruncit ca oştenilor să le fie zdrobite oasele picioarelor, fiind lăsaţi să moară pe camp în chinuri groaznice. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa aruncată în lac.
„Ziua celor fără nume”
Iată numele Sfinţilor Mucenici: Acachie, Aetie, Aghie, Aglaie, Alexandru, Atanasie, Candid, Chirion, Chiril, Claudie, Domeţian, Domnos, Ecdit, Eutihie, Evnichie, Filoctimon, Flavie, Gaie, Gorgonie, Hudion, Ieraclie, Ilie, Ilian, Ioan, Isihie, Leontie, Lisimah, Meliton, Nicolae, Prisc, Sacherdon, Severian, Sisinie, Smaragd, Teofil, Teodul, Valent, Valerie, Vivian, Xantie.
Praznicului din 9 martie i se mai spune şi „Ziua celor fără nume”, adică a bărbaţilor care nu poartă apelativul vreunuia dintre sfinţii pomeniţi.
Mucenici cu nucă şi scorţişoară
Împletituri dulci în formă de 8
Gospodinele experimentate, dar şi cele tinere care au învăţat de la mame sau de la bunici meşteşugul pregătirii unor împletituri dulci, ştiu că mâine, de Ziua celor 40 de Sfinţi Mucenici este sorocul de a oferi asemenea bunătăţi. Practic, sunt nişte forme din aluat ce imită cifra 8 şi care poartă denumiri ce variază în funcţie de anumite zone ale României: mucenici, sfinţişori, brânduşei, măcinici ori brădoși.
De fapt, există două categorii de asemenea dulciuri tradiţionale: pe de-o parte sunt colăceii ceva mai mari; pe de alta, nişte figurine micuţe, îmbibate într-un sirop. Cele din prima categorie se prepară mai ales prin părţile Moldovei. Forma 8 reprezintă o stilizare a fiinţei umane, dar şi cele opt zile cât au fost torturaţi oştenii care credeau în Iisus Hristos.
Preparatatele moldoveneşti sunt mai consistente, pufoase, foarte dulci, fiind făcute din aluat de cozonac, unse apoi cu miere, iar deasupra se presară nucă macinată. Mucenicii pot lua şi alte forme, de pildă de albină, porumbel sau de om.
Mucenici moldoveneşti
În alte zone, inclusiv în judeţul Covasna, mucenicii au dimensiuni mici, fiind şi ei preparaţi tot din aluat în formă de 8, dar fierţi apoi în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă, simbolizând… lacul în care au fost aruncați cei 40 de Sfinţi pentru a fi exterminaţi.
Sub orice formă s-ar prepara, mucenicii au mare căutare la cei mici şi cei mari, existând obiceiul de a fi oferiţi în dar spre pomenirea morţilor, mâine, la sărbătoarea tradiţională a Moşilor de primăvară.
Ziua în care se deschid Porţile Raiului
În credința populară, în această zi specială se deschid Porțile Raiului precum şi mormintele, de aceea se oficiază în lăcaşurile de cult ortodoxe Slujbe speciale, pomenindu-se morţii.
Apoi, în curtea bisericii, femeile împart pomeni, pachete cu alimente, colivă, mucenici şi pahare cu vin, atât la sărmani, cât şi la alte persoane venite la cimitir. În nici un caz…40 de persoană (!), cum şuguiesc unii.
Este interesant că indiferent de modalitatea de pregătire a mucenicilor, toţi au aceeași formă antropomorfică, un opt stilizat, ce ne duce cu gândul la trupul uman.
Pe lângă praznicul celor 40 de Sfinţi Mucenici, data de 9 martie însemna în vechime şi începutul Anului agricol.
Stimaţi cititori, reţineţi că mâine este o zi importantă în Calendarul bisericesc ortodox, când este bine să ne gândim la cei plecaţi dintre noi, să facem mici pomeni, respectând astfel datinile străbune.
Horia C. Deliu
