După importantul praznic religios al Adormirii Maicii Domnului comemorat la jumătatea lunii trecute, iată că duminică, în 8 septembrie, ne vom bucura de Naşterea Fecioarei Maria, eveniment cinstit deopotrivă de credincioşii ortodocşi ca şi de cei catolici.
Va fi prima mare Sărbătoare din noul An bisericesc, care a început pe data de 1 septembrie, numită în popor şi Sfânta Maria Mică, zi în care mulţi concetăţeni îşi vor serba onomastica, nemaifiind o reţinere ca în cazul precedent, când era vorba de un episod trist.
Se estimează că ţara noastră sunt în jur de 1,7 milioane de femei cu acest prenume biblic. Alături de tradiţionalul Maria există şi variante ca Mărioara, Mariana, Marina, Mia, dar şi aproximativ 350.000 de bărbaţi cu nume derivate, gen Marian şi Marin.
Zile de pomenire
Condiderată de Biserică, dar şi de către închinători drept fiinţa cea mai respectată şi îndrăgită, Maica Domnului are cele mai multe zile de pomenire în calendarul religios.
Pe data de 8 septembrie este Naşterea, urmează pe 1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului, în 21 noiembrie – Intrarea în biserică a Maicii Domnului, pe 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare, în 26 decembrie – Soborul Maicii Domnului, apoi în 25 martie – Buna Vestire, pe 2 iulie – Asezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne. După cum ne amintim, relativ recent, în 15 august s-a venerat Adormirea Maicii Domnului, iar în 31 august a avut loc Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului.
A venit, a venit toamna…
În calendarul popular această zi marchează sosirea pe deplin a toamnei, primele semne fiind anunţate – aşa cum am arătat într-un alt articol – odată cu Sărbătoarea de Sf. Maria Mare. Mai sunt două săptămâni până la Echinocţiul de toamnă, când ziua va fi egală cu noaptea, urmând ca sezonul autumnal să-şi intre apoi pe deplin în drepturi, şi din punct de vedere astronomic.
Natura ne-a vestit deja că va suporta o schimbare majoră, primele frunze arămii au apărut, iar dimineţiile sunt tot mai reci, luna “Răpciune” (cum este numită popular septembrie) fiind încă destul de blândă din punct de vedere meteo.
Păsările migratoare şi-au luat deja zborul spre alte ţinuturi, iar vieţuitoarele ce rămân aici peste iarnă se pregătesc să treacă peste acest hop, fâcându-şi culcuşuri în pământ.
Începând de luni reîncep muncile la câmp, efectuându-se treptat semănatul grâului, orzului, secarei. În zonele viticole se declanşează culesul strugurilor, ca şi jupuirea cojii de pe ulmi, care la primăvară va fi utilizată la legatul viţei de vie. De asemenea, începe bătutul nucilor.
Târguri tradiţionale
Odinioară se porneau târgurile tradiţionale, bâlciurile, iarmaroacele, ocazie ca toată lumea să se distreze. Se făceau şi cumpărături, se mâncau felurite bunătăţi şi se bea cât ajungeau banii şi rezista organismul. Copiii se dădeau în vânt după turtă dulce, vată de zahăr, îngheţată pe băţ, gogoşele cu vanilie. La sate se ţineau hore la care luau parte tinerii, dar şi vârstincii, prilej pentru fete şi flăcăi de a se întâlni şi a lega prietenii.
Trebuie ştiut că iarmaroacele de pe vremuri reprezentau un bun prilej pentru afaceri, tranzacţii, arvuneli. Se tocmeau clăcaşii, negustorii stabileau cantităţile şi sortimentele de marfă de care aveau nevoie. Târgul era ca un uriaş bazar de unde puteai cumpăra cam orice: bunuri necesare în gospodărie, alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte, stofe, chiar şi … animale.
Farmecul acelor bâlciuri săteşti a dispărut, fiind înlocuit cu altfel de sărbători populare, precum Zilele localităţii, expoziţii culinare, concursuri gastronomice, unde micii şi berea se află pe primul plan.
Tot e bine, decât să ne însingurăm şi izolăm aşa cum fac mulţi occidentali, stând ore întregi la televizor sau cu laptopul în faţă.
Datini arhaice
Nimerindu-se anul acesta data de 8 septembrie într-o duminică, fireşte, nu se lucrează. Dar interdicţia privind efectuarea unor treburi în această zi sfântă de Sărbătoare se menţine pentru oricare zi a săptămânii din anii viitori, conform obiceiurilor din străbuni.
Credincioşii merg de dimineaţă la biserică să asiste la Slujbă. Apoi vin şi ţin acasă aprinsă candela întreaga zi.
Există multe superstiţii şi obiceiuri legate de Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului. Mai ales la ţară există prejudecata potrivit căreia femeile ce doresc să devină mame trebuie să se roage la icoana Fecioarei Maria, iar cele deja însărcinate se închină pentru a naşte uşor, pentru ca pruncii să vină pe lume fără beteşuguri şi să aibă noroc în viaţă.
“Eu cred în asemenea datini, ne spunea d-na Elena Popica, din Barcani, la ştiu de la mama şi bunica mea. Am adus până acum pe lume doi copii zdraveni şi…frumoşi, rugându-mă mereu la Măicuţa Domnului pentru ei. Mă rog, totodată, ca întreaga mea familie să fie ocrotită de necazuri şi supărări. Am convingerea că dacă crezi cu tărie în puterea binefăcătoare a Fecioarei Maria, nu se poate ca dorinţele să nu ţi se împlinească, iar rugile să nu-ţi fie ascultate” (…)
Felurite superstiţii
O superstiţie interesantă pe care am întâlnit-o cu mulţi ani în urmă la Băcel se referă la obiceiul ca pe 8 septembrie, de Sf. Maria Mică, să nu se facă focul în vatră, fiindcă asta ar aduce ghinion!? Ce legătură să aibă una cu alta, nu am înţeles…
Fameile (care se pricep la asemenea îndeletniciri tradiţionale) culeg ultimele ierburi de leac, existând pentru fiecare lună de primăvară şi vară un calendar arhaic al strângerii, uscării şi preparării anumitor medicamente provenite din natură.
Cât de curând, probabil săptămâna viitoare, vom publica un nou articol privitor la plantele medicinale specifice lunii septembrie, tema interesând destul de mulţi cetăţeni.
….La finalul acestui articol, aşa cum procedăm de obicei, le adresăm tuturor sărbătoriţilor urarea de “La Mulţi Ani cu sănătate şi bucurii!”
Horia C. Deliu
