Una dintre cele mai importante perioade de reculegere și curățire spirituală începe la jumătatea lunii noiembrie, mai exact pe data de 15, și reprezintă Postul Crăciunului. Durează 40 de zile, până la Sărbătoarea Nașterii Domnului. De această perioadă sunt legate o serie de semnificații religioase, dar și tradiții și obiceiuri. Credincioșii se roagă în această perioadă și respectă reguli date de Biserică, printre care cea potrivit căreia nu pot consuma produse din carne, lactate sau ouă.
Perioada de post începe miercuri, 15 noiembrie și ține până în 24 decembrie inclusiv. Transmis din generaţie în generaţie, acest obicei a devenit parte integrantă a vieţii creştinului practicant. Din punct de vedere al alimentaţiei este un interval de penitenţă mai uşor faţă de cel al Paştelui, cuprinzând mult mai multe zile în care poate fi consumat peşte. Abia după aceste 40 de zile de abstinență şi rugăciune, creştinii se pot bucura din plin de Sărbătoarea Naşterii Domnului. Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, asa cum este cunoscut de către credincioși, trebuie ținut cu strictețe, prin intermediul său Dumnezeu oferind putința curățarii trupești și sufletești. Hotararea ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol ce a avut loc în anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Amintim că inainte de acest congres religios, creștinii posteau în mod diferit, unii numai sapte zile, iar altii șase săptămâni.
Post al Bucuriei
Începând din 15 noiembrie credincioşii vor parcurge lungul Post al Crăciunului, considerat în popor un Post al Bucuriei, deoarece se referă la Nașterea Domnului. Din punct de vedere al alimentaţiei reprezintă un interval mai uşor de parcurs faţă de cel al Paştelui, având mult mai multe zile în care poate fi consumat peşte.
Abia după aceste 40 de zile de reţineri alimentare, curăţenie sufletescă şi rugăciune, creştinii se vor putea bucura din plin de Naşterea Domnului.
Va fi o perioadă de penitenţă şi reculegere spirituală ce aminteşte credincioşilor de străvechiul Post al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, ca şi de Postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Primele menţiuni despre ţinerea acestui interval de penitență autoimpusă ne parvin din secolul IV de la Fericitul Augustin. Motivat de exemplul pilduitor al lui Iisus Hristos, precum şi de evenimentele legendare din viaţa Bisericii Creştine, Postul Crăciunulu se încheie pe 24 decembrie.
În conformitate cu tradiţia creştină noţiunea de Post se referă la abţinerea voluntară, parţială sau totală de a consuma unele alimente de origine animal pentru o perioadă determinată de timp. Postul trebuie perceput nu ca pe o simplă interdicţie de ordin alimentar, ci şi ca o prescripţie de natură confesională, susțin clericii.
Pe perioada Postului Crăciunului există dezlegare la peşte în zilele de sâmbata şi duminica. În tipicul Sfântului Sava se menţionează că în zilele de luni, miercuri şi vineri credincioşii trebuie să consume bucate preparate fără untdelemn şi să nu bea vin.
Sunt de reţinut, totuşi, câteva excepţii: dacă în aceste zile se face pomenirea unui sfânt cunoscut se dau dezlegări: în 16 noiembrie (de ziua Sf.Evanghelist Matei), 30 noiembrie (de Sf. Apostol Andrei), 4 decembrie (Sfânta Varvara), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria), 17 decembrie (Sf. Prooroc Daniel) şi 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul).
Dacă aceste zile vor cădea marţea sau joia, credincioșii au voie să mănâce pește, iar dacă vor fi lunea, miercurea sau vinerea se dă dezlegare numai la untdelemn şi vin.
Conform obiceiurilor populare legate de la abţinerea consumării bucatelor „de dulce” şi abstinenţă faţă de alte placeri lumeşti, Biserica propune în acest interval şi o curăţenie spirituală, un program liturgic adecvat. Un loc special, mai cu seamă în zonele rurale, dar şi la oraşe, îl ocupă colindele tradiţionale şi alte devoţiuni specifice acestei perioade.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (pe 24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este una de Post aspru: se ajunează până după-amiaza, când se mănâncă doar grâu fiert, amestecat cu fructe şi miere, în amintirea Postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon.
Abia după aceste 40 de zile de Post şi rugăciune, creştinii se pot bucura pe deplin de Naşterea Domnului în Ziua Sfântă de pe 25 decembrie. Dar pe lângă abţinerea de la consumul anumitor mâncăruri tradiţionale, ca şi alte renunţări (mortificări), Biserica Ortodoxă propune și Programe liturgice în care un loc special îl ocupă colindele tradiţionale, misterele de bucurie ale Rozariului şi alte devoţiuni specifice acestei perioade. Este important să manifestăm o atitudine corectă faţă de semeni, să nu ne certăm, să nu bârfim, să dăm dovadă de toleranţă şi înţelegere creştină. De altfel, din vechime în toate religiile ascetismul reprezintă un mijloc de purificare a sufletului şi organismului. Dar va veni Magia Crăciunului, când bucuria ne va învălui pe toţi.
Ce păcat că multe dintre aceste datini s-au estompat, iar în unele locuri au dispărut pentru totdeauna.
Horia C. Deliu
