…Ne apropiem cu paşi mari de două importante evenimente religioase ce se vor derula în două weekend-uri succesive – Floriile şi Sfintele Paşti. Dacă duminică, 8 aprilie, catolocii serbează deja Învierea Domnului, ortodocşii au Floriile, urmând ca abia la finele săptămânii viitoare, în 15 aprilie, să trăim şi noi fericitul eveniment Pascal.
După stăvechea datină creştină, în ultima duminică din lungul post ce precede Paştele Ortodox are loc cinstirea Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, numită şi ziua de Florii sau Duminica Stâlparilor. Este primul praznic împărătesc cu dată variabilă, ce se schimbă anual, şi care se derulează sub semnul ramurilor de salcie abia înverzite. Ca atare, în multe icoane apare ilustrat, într-un mod sugestiv, momentul Intrării în cetate a Mântuitorului călare pe un asin alb, aclamat de mulţimea care i-a aşezat în cale flori, ramuri de finic, palmier şi de măslin. Este singurul moment din existenţa-i pământească în care Iisus a acceptat să fie aclamat ca Împărat.
„Dezlegare la peşte“
Duminică va fi o zi deosebită pentru persoanele ce au ţinut post, fiind a doua „Dezlegare la peşte“. Prima a avut loc de Buna Vestire, acum permiţându-se savurarea unei alte mese alcătuită din această delicatesă, ba chiar degustarea unui pahar de vin. Imediat urmează o perioadă de asceză, Săptămâna Patimilor, iar în Vinerea Mare se ţine post negru.
După cum se ştie, peştele constituie un simbol hristic, Mântuitorul având poftă să deguste o bucăţică de peşte, în ziua memorabilă când a intrat în Ierusalim. Referindu-se la Post, Sfântul Ioan Gură de Aur a spus că această practică de curăţire spirituală şi trupească este binevenită, fiindcă „potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă“.
Salată de macrou afumat
Iată o reţetă simplă de peşte afumat, pe care ne-a prezentat-o o gospodină originară din satul Iarăş, Ana Benea. Se ia un macrou afumat (eventual hering), o ceapă potrivită ca mărime, unul-doi castraveţi muraţi în oţet, maioneză de post, câteva măsline, plus piper, muştar dulce, o felie de lămâie.
Peştele curăţat de piele şi oase se mărunţeşte, apoi se amestecă cu ceapa şi castraveciorii tăiaţi bucăţele, dar şi cu piperul, plus muştarul combinat cu maioneza. Iar deasupra se aşează feliuţa de lămâie.
Este ceva foarte simplu, un fel nepretenţios la îndemâna oricui – o salată delicioasă, ieftină, ce se prepară rapid şi se potriveşte de minune mesei de Florii. Poftă bună!
Zeiţa primăverii
În aceste zile de primăvară destul de întârziată, creguţele plăpânde ale sălciilor reprezintă simbolul renaşterii naturii la viaţă. Tocmai din acest motiv sunt aduse în duminica Floriilor spre a fi sfinţite la biserică, iar mai apoi luate acasă şi puse la icoană, la uşi, reprezentând o protecţie magică a credincioşilor, contribuind la alungarea duhurilor rele. Acum este vremea în care îşi face apariţia (potrivit mitologiei populare) şi Zeiţa primăverii, care ocroteşte natura, oamenii şi necuvântătoarele.
În aşezările judeţului nostru, unde există populaţie ortodoxă, de Florii oamenii vor merge la biserică, ducând crenguţe de salcie spre a fi sfinţite. În ultimii an, la Zagon, am asistat la acest frumos ritual, toţi închinătorii, mari şi mici, îmbrăcaţi de sărbătoare, purtând în mâini ramuri verzi, pe care le aşează pe o masă aşezată lângă altar. După ce preotul Nicolae Hagiu ispăveşte slujba, masa ce geme de rămurele este dusă în curte. Acolo, fiecare credincios primeşte un mic snop de fire sfinţite, pe care-l ia acasă, spre a-l aşeza lângă icoane, pe la geamuri, la uşi sau la porţi, fiind aducătoare de noroc. Cele vechi abia acum se aruncă, undeva în pădure.
Credinţa străbună
„Credinţa în bunul Dumnezeu ne-a învăţat să facem aşa, ne spunea tânărul Ioan Hosu, din satul Păpăuţi, acest ritual fiind învăţat de la părinţi şi bunici. El are darul de a ne feri de boli, a aduce linişte şi armonie în familie, belşug în ogradă”.
În prealabil, credincioşii merg la mormintele strămoşilor spre a le curăţa de buruieni, a planta flori şi a le îngriji. În Duminica Floriilor se anină de cruci ramurele de salcie prinse în cerc.
La semnificaţia veche de reînviere a naturii s-au adăugat, de-a lungul vremii, obiceiuri noi ce ţin de venerarea celor dispăruţi. Există obiceiul ca gospodinele să pregătească anumite bunătăţi, pe care să le ofere de pomană celor sărmani – “Moşii de Florii” – ca să nu păţească şi ele precum mama lui Lazăr, ce a murit de dorul… plăcintelor.
Este un obicei creştinesc de a se face pomeni, pentru odihna sufletească a celor care au trecut în lumea de dincolo.
Nume de flori
Dintr-o lungă listă a prenumelor femeilor şi bărbaţilor ce poartă nume de flori amintim următoarele: Anemona, Brânduşa, Camelia, Codruţa, Crăiţa, Crina, Crizantema, Delia, Floarea, Florica, Florentina, Florina, Garofiţa, Garofina, Gherghina, Iris, Lăcrămioara, Margareta, Micşunica, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Trandafira, Violeta, Viorica, Zambila, precum şi Codrin, Codruţ, Crin, Florin, Florentin, Laurian, Laurenţiu, Ghiocel, Mugurel, Narcis, Viorel.
Tuturor sărbătoriţilor le urăm zile senine, sănătate, bucurii şi tradiţionalul “La Mulţi Ani”!
Datini şi obiceiuri
În anumite locuri, cum am găsit într-o primăvara timpurie, cu multe flori şi copaci înfrunziţi, prin anii ‘80, câteva fete de măritat din Floroaia prinseseră de creanga unui pom înflorit şnurul de mărţisor spre a avea noroc şi a-şi găsi mai repede ursitul. Se spune că, în noaptea premergătoare Sărbătorii de Florii, cele mai superstiţioase aşezau un fir de busuioc sub pernă, în speranţa că vor deveni mai frumoase şi mai dorite de alesul inimii. Cele cu noroc urmau chiar să se mărite în anul respectiv.
Aşa şi a fost, unele dintre ele ajungând soţii de ispravă, aşezate la casele lor, cu copii mari, gospodării în rând cu lumea. Aşadar, superstiţia s-a… adeverit.
Unii săteni de prin Buzaie, mai temători în privinţa bolilor, ne-au povestit că-şi puneau odinioară, în apa de îmbăiat o crenguţă de salcie sfinţită, având convingerea că vor fi protejaţi tot anul. Femeile se legau la mijloc cu un curmei făcut din crenguţe, spre a nu avea dureri când stăteau aplecate la muncile câmpului. De asemenea, exista pe timpuri prejudecata cum că ramurile de salcâm sfinţite de Florii au rol fertilizator, aducând prunci în famiile fără copii.
În vremuri de cumpănă, când era furtună mare, la un cutremur ori vreo inundaţie, se dădea foc ramurilor sfinţite cu un an înainte. Profesorul Ioan Sandu ne-a relatat despre o altă datină foarte veche, chiar din perioada precreştină, potrivit căreia mugurii ramurilor de salcii sfinţite se ardeau în curte, spre a feri locuinţa şi acareturile de foc.
Cum va fi vremea?
Şi astăzi oamenii satului spun că aşa cum va fi vremea în Duminica Floriilor, tot la fel o să fie de Paşti. Anul acesta meteorolgii au prognozat un timp instabil, cu temperaturi în scădere şi ceva precipitaţii. În credinţa populară, de vor cânta broaştele de Florii, vara care va urma o să fie lungă şi frumoasă.
Oricum va fi însă, afară, în suflet trebuie să avem linişte, pace, să nutrim gânduri curate, spre a întâmpina marea Sărbătoare a Învierii Domnului cu inima deschisă şi cugetul senin.
Horia C. Deliu
