Marele eveniment al trecerii în Noul An a sosit. A fost precedat de o perioadă agitată pentru noi toți, care ne-a reamintit de obiceiuri de iarnă străbune, unele uitate de cei în vârstă ori neștiute de tânăra generație.
În perioada premergătoare Marii Sărbători de Crăciun au avut loc felurite practici rituale, cum ar fi cântarea colindelor, pregătirea cadourilor specifice, iar apoi timp de trei zile am petrecut alături de cei dragi. A fost o Sărbătoare a Familiei, reprezentând o minunată ocazie de a se reuni parinți, copii, nepoți, toți făcându-și daruri și bucurându-se de clipele petrecute împreună, în jurul Bradului frumos împodobit. Există în popor credința că prin cinstirea cum se cuvine a Sărbatorilor de Iarnă vom avea un an mai bogat.
Cu siguranță că momentele cele mai pitoreşti din preajma Crăciunului şi Anului Nou le-au reprezentat colindele, aceste vechi cântece în care se fac referiri la Naşterea Domnului, la bucuria Crăciunului, la sosirea unui Nou An.
Există numeroase obiceiuri populare, precum Irozii, Capra, Brezaia, Ţurca, Mersul cu ursul, practicate mai ales de copii şi adolescenți.
De Revelion vin urători cu Pluguşorul şi Sorcova, alte frumoase datini legate de înnoirea Anului. Din păcate, în ultimii ani s-a extins mai ales în marile oraşe un fenomen de poluare a folclorului autentic, ajungându-se la un soi de „cerşit” public practicat de cete de indivizi echipaţi în straie roşii, care bat în tobe şi suflă în fluiere umblând haotic printre blocuri.
Adevăratul Ceremonial al Uratului se poate derula sub diferite forme. El poate diferi de la o localitate la alta, având însă un fir călăuzitor, specific tuturor zonelor. În preajma Revelionului şi în prima zi din ianuarie – de Sf. Vasile – tradiţia cere să se meargă cu Ursul și Capra, animale înfăţişate simbolic, având valoare rituală, participanţii costumându-se adecvat.
Cel mai cunoscut obicei a rămas însă Pluguşorul, care era la origine o practică magică de alungare a răului, ca şi de proslăvire a fertilităţii şi bunăstării. Chiar dacă diferă de la munte la şes, costumaţia şi interpretarea au rămas în esenţă aceleaşi: „Aho, aho/ Mâine anul se-noieşte/ Pluguşorul se porneşte/ Şi începe a brăzda/ Pe la case a ura// Iarna-i grea, omătu-i mare/ Semne bune anul are/ Semne bune de belșug/ Pentru brazda de sub plug (…), grăiesc cu multă convingere urătorii.
Zicerile lor se referă la sănătate, viaţă lungă şi prosperitate adresate gazdelor, care bucuroase îi cinstesc pe colindători cu plăcinte, cozonac, fructe şi bani. Incantaţia magică de odinioară avea o semnificaţie telurică, toată lumea dorindu-şi să aibă parte de ani mulţi cu sănătate şi bucurii, împliniri materiale şi pace în suflete.
Aproape de finalul unei perioade atât de încărcate, plină de evenimente frumoase, emoționante, ziarul nostru vă urmează, dragi prieteni, Sărbători Fericite şi un An Nou 2025 cu sănătate, bucurii şi împliniri!
La Mulţi Ani!
Horia C. Deliu
