Crestinii ortodocsi, catolici si greco-catolici sărbătoresc pe data de 15 august Sântămăria Mare, ocrotiroarea copiilor, familiei, a Marinei române și a Bisericii. Peste 2,2 milioane de români, care poartă nume derivate de la Maria, își celebrează onomastica. La jumătatea lunii lui „Gustar”, anul acesta într-o zi de duminică, are loc unul dintre marile evenimente ale Creştinităţii. Ne referim la Adormirea Maicii Domnului sau după cum i se mai spune, Sfânta Marie Mare.
Sântămăria Mare reprezintă cea mai mare Sărbătoare a verii. Dincolo de aspectul său pur clerical, oamenii o percep – mai cu seamă în mediul rural – ca un prag ce desparte lunile călduroase ale anului de cele reci. De aceea se şi spunea că după ce trece Sfânta Mărie, bărbaţii renunţau treptat la …pălărie!
Aşa era zicerea de pe vremuri, dar de când s-a schimbat radical aspectul climatologic şi am ajuns ca săptămâni întregi să avem parte de temperatura toride și în septembrie, zicala cu pălăria nu prea mai este actuală.
Populația de la ţară, dar şi în mediul urban, în funcţie de sorgintea familiei, mai cu seamă femeiele au ţinut Post timp de două săptămâni. Azi, în dimineața de 15 august merg în număr mare la biserică şi se roagă pentru sănătatea lor şi a familiei, pentru reuşita în căsătorie a copiilor, femeile însărcinate o invocă să le ajute să aibă parte de o naştere uşoară, iar cei suferinzi se roagă să se vindece cât mai curând.
Marele eveniment de la mijlocul acestei luni poartă şi denumirea de „Adormire”, pentru că tradiţia vorbeşte despre obştescul sfârşit al Maicii Domnului ca despre o stingere lină, o trecere spre cele veşnice aidoma unei…somn fără trezire.În terminologia religioasă nu se foloseşte formula referitoare la moartea unui sfânt.
Interesant este faptul că Slujba de Adormire nu este una tristă, aşa cum poate ar fi normal, ci una de lumină şi pace.
Timp de două săptămâni a fost o perioadă specială ce a precedat acest eveniment religios, marcată printr-un Post de mai scurtă durată şi care în ordine cronologică este al treilea din an după Postul Paştilor şi cel al Sfinţilor Petru şi Pavel. De reţinut că pe data de 15 august este ultimul Praznic Împărătesc din anul bisericesc, credincioşii celebrând ziua în care Maica Domnului a închis ochii pentru totdeauna.
Ea a supravieţuit vreme de 11 ani durerii de a-şi vedea fiul chinuit pe cruce. Cu trei zile înainte de a-şi da ultima suflare, a primit această tristă veste de la Arhanghelul Gavriil, oferindu-i-se astfel posibilitatea să se pregătească spiritual, să-şi ia adio de la cunoştinţe, fiind gata pentru momentul reîntâlnirii cu Fiul său. Se spune ca Sf. Duh i-a anunţat pe Apostoli să meargă la Ierusalim ca să participe la înmormântare.
Maria a fost îngropată în localitatea Ghetsimani, din actualul Israel. Ajuns la trei zile după funestul moment, Apostolul Toma a dorit să-şi ia şi el rămas bun de la Maica Domnului, aşa că a cerut sa fie deschis mormântul. Numai că trupul Sf. Marii dispăruse şi atunci toţi au realizat că Sf. Născătoare a ajuns în Ceruri.
Pelerinaje la mănăstiri în vreme de Pandemie
Vorbind de tradiţii, să precizăm ca pe un fapt notabil că în multe judeţe, inclusiv Covasna, s-a perpetuat datina ca anumite persoane credincioase să efectueaze pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Sfintei Marii, ducând daruri. Numai că de doi ani ne-am aflat în Pandemia de Covid 19, astfel că asemenea manifestări populare nu au mai avut amploarea de altă dată și s-au desfășurat cu multe restricții sanitare.
În anii trecuți se organizau astfel de deplasări colective, închinătorii mergând să se roage, să facă danii pentru călugări şi să milostivească săracii care stăteau la porţile lăcaşurilor de cult. În Transilvania două pelerinaje importante au loc astăzi, la Mănăstirile Nicula și Sâmbăta, unde iau parte mii de credincioși, chit că restricțiile din perioada Pandemiei sunt în vigoare.
Scriind despre tradiții, să spunem că pe vremuri, în unele zone mai izolate, mai ales în cele montane, în perioada Posului dedicat Adormirii Maicii Domnului, la ceasurile înserării, unii tineri se adunau acasă la cantor şi învaţau cântece dedicate ilustrului personaj, supranumită în popor „Cea mai înaltă sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Biserică”.
De Sântămărie Mare este datina de a culege flori de câmp şi de a le pune la icoana Preacuratei, considerându-se că ulterior sunt bune de leac.
Superstiții legate de floarea numită „Năvalnic”
În unele sate fetele nemăritate purtau pe vremuri o floare numită „Năvalnic”, care potrivit credinţei populare avea puterea să aducă peţitori. În familiile cu fete de măritat, icoana este mângâiată cu flori de busuioc pentru a aduce noroc în dragoste. De Sfânta Maria se culege „Năvalnicul”, o plantă care trăieşte în păduri, în locuri ascunse cunoascute doar de femeile în vârstă. Planta este dăruită fetelor pentru a avea norocul să întâlnească un băiat gospodar şi iubitor.
În dimineaţa de Sântămărie se merge la biserică şi se asistă la Slujbă. Apoi femeile trec pe la cimitir şi tămâiază mormintele celor dragi, iar unele împart aşa-numita colivă de fructe: struguri, prune şi în unele zone chiar faguri de miere.
Se ştie că după 15 august deja încep să se vadă primele semne ale toamnei. Dacă ieşim din luna lui „Gustar” şi intrăm în „Răpciune” se cheamă că Echinocţiul de Toamnă nu mai e departe, când ziua va fi egală cu noaptea.
Este şi un moment important al calendarului viticol. De asemenea, între cele două „Sfinte Marii” – Mare și Mică – se seamană grâul. În cazul în care înfloresc din nou trandafirii în jurul lui 15 august, sezonul autumnal va fi lung şi frumos.
Vechile practici rurale interziceau în aceste zile scăldatul în apa râurilor şi dormitul afară pe… prispă. Deşi, cu zăpuşeala de acum, asemenea lucruri nu ar fi rele !
Se reiau nunțile
După 15 august se reia sezonul nunţilor, fiind o perioadă foarte aglomerată, cu planificări făcute din timp, sezonul petrecerilor de acest fel ţinând până la intrarea în Postul Crăciunului, la jumătatea lunii noiembrie.
De Sântămăria Mare se organizau pe vremuri tradiţionalele târguri şi iarmaroace ale sfârşitului de vară, de care cei mai în etate îşi amintesc cu plăcere.
Un mare număr de români poartă acest nume sfânt
În multe familiile există cel puțin un membru sau mai mai mulţi cu prenumele Maria ori derivate precum Mărioara, Mariana, Mioara, Marilena, dar şi Marian şi Marin. Numele de botez amintite sunt foarte populare în România, estimându-se că ar fi peste 2,2 milioane de persoane care le poartă şi le cinstesc. Dintre care circa 1,8 milioane sunt femei.
Cele mai frecvente nume de botez sărbătorite în aceasta zi sunt Maria (1,3 milioane), Mariana (274.000), Mărioara (65.900), dar şi Marian (296.400) la care se adaugă Marin (117.560).
Atenție, sărbătoriților NU li se fac acum urări de „La Mulţi Ani”, ci doar pe 8 septembrie de Sfânta Marie Mică! Dar le putem adresa în schimb sănătate şi bucurie celor dragi, prietenilor, cunoștințelor care poartă acest prenume, dorindu-le împlinirea tuturor speranțelor și așteptărilor de la viață!
Horia C.Deliu
