În  fiecare primăvară, mai precis pe 25 martie creştinii ortodocşi, dar şi catolici cinstesc Buna Vestire, care în mod tradiţional  este sărbătorită în perioada Postului Mare. Este praznicul în amintirea momentului fast când  Arhanghelul  Gavriil i-a vestit  Fecioarei Maria că-l va aduce pe lume pe Fiul lui Dumnezeu.

Blagoveştenia

                                           

     Evenimentul de astăzi poartă  în unele zone şi numele  de sorginte slavă – Blagoveştenie, fiind prima sărbătoare confirmată în documente dintre evocările dedicate Maicii Domnului. Data stabilită pentru  celebrare  a variat la început, dar din prima jumatate a secolului al V-lea a rămas fixată pentru 25 martie, îndată ce Naşterea Domnului a început să fie cinstită peste tot în lume pe 25 decembrie.

       Conform surselor bisericeşti, în a şasea lună a anului a fost trimis de către Dumnezeu în Cetatea Nazaret, din Galileea,  Îngerul Gavriil, să-i  dea o veste minunată  fecioarei  Maria. Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvantată eşti tu între femei”.

      Ea văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi a cugetat aşa: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? ” Şi Îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărţi peste casa lui Iacov în veci  şi împărţia Lui nu va avea sfârşit”.

    Şi a zis Maria: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de barbat?»  Atunci Îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a saşea luna pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.

Ziua Cucului”

    Dincolo de aceste desluşiri, să precizăm că  Buna Vestire are în popor şi o semnificaţie…lumească, pe lângă cea religioasă, fiind socotită şi Ziua Cucului”.  Se zice că de azi  începe să se audă cântecul bisilabic al micuţei păsări solitare, vestitoare a  sezonului cald, a pomilor înmuguriţi şi a florilor.

    Cucul  ocupă  un loc central în tradiţia românească, mica pasăre anunţând sosirea efectivă a primăverii. Primul sau cântec  se sune că se aude  de Buna Vestire.

       După Mărţişor, Babe şi Moşi  a trecut şi Echinocţiul de Primăvară, prilej pentru o serie de ritualuri, mai ales de fertilitate. În unele sate, precum Păpăuţi, fetele pun grâu la încolţit în blide, invocând ploile şi rodul bogat. Dacă boabele vor încolţi şi vor lăsa să iasă spre lumină firişoarele de grâu verde, holdele vor fi  mănoase.

    După Buna Vestire porneşte  viguros întreg ciclul existenţei. În această zi se pot face şi previziuni meteorologice. Este o dată dedicată cucului, dar şi altor păsări ale cerului, cărora e bine să li se aducă ofrande, pentru ca ale să nu afecteze recoltele.

Păsărilor cântătoare li se dezleagă  limbile

   De Ziua Cucului” se dezleagă, de fapt, limba tuturor cântătoarelor. Se poate ara, dar nu şi semăna, căci păsările vor mânca boabele ce urmează a ajunge sub brazdă. Cucul va cântă  mereu până la Sânziene, când se pune că ciuguleşte prea mult orz şi se… îneacă. Nemaiputând cânta, se transformă în uliu şi aşa rămîne până anul viitor, când de ziua lui redevine ce a fost şi îşi recapătă glasul.

    Flăcăii şi fetele  întrebau pe vremuri micuţa pasăre: Cucule, voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pan’ m-oi însura (mărita)?”  Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece  echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul său îi supăra, fiecare sunet reprezentând un an de asteptare!

     Comportamentul ciudat al cucului a făcut din el un simbol al nestatorniciei, de unde şi  expresia: Măi băiete, cucuiete/ Ce ţi-e capul tot la fete!”  Copiii, adolescenţii, tinerii  din unele aşezări ale Ţării Buzaielor se costumau  cât mai pitoresc, în culori vii, cu pene şi eşarfe, imitând păsările migratoare – vestitoarele primăverii.

                                            Sfada, certurile sunt interzise!

   Tradiţia mai spune că 25 Martie fiind o zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se sfădească, deoarece va fi mare păcat. Cine se ceartă acum, va avea belele şi necazuri tot anul. Cum pe vremuri exista în anumite cătune şi aşezări izolate un grad mai ridicat de obscurantism, exista   teama   gospodinelor de a pune ouă la clocit, întrucât  puteau ieşi pui cu… două capete şi cu patru picioare !?

     Bătrânii satelor covăsnene îşi mai aduc aminte, aidoma lui nenea Ion Cojan, din Voineştii-Covasnei ce mi-a povestit cu ani în urmă,  că se practica un fel de ritual ancestral în pragul primăverii: pomii fructiferi care un pera mai dădeau roade  erau ameninţaţi” simbolic cu toporul să-şi, altfel vor fi tăiaţi!

Noaptea focurilor”

    Tot de  Blagoveştenie unii gospodari adună  lucrurile vechi de prisos de prin garderobă, haine şi încălţări ponosite, obiecte deteriorate din   casă şi ogradă, dându-le  foc. Datina este practicată şi în prezent în  multe sate, purtând numele explicit de Noaptea focurilor”.

     Obiceiul  acesta cunoscut   îl întâlnim  şi  cu ocazia altor sărbători, aşa cum am mai scris în cadrul acestei rubrici, focul contribuind la despărţirea de vechile lucruri, de  obiecte nefolositoare, gunoi, resturi vegetale, pregătindu-se apariţia mlădiţeţlor noi, a sezonului cald, al ierbii proaspete şi florilor.

Azi dezlegare la peşte

      Străbătând cel mai lung şi dificil Post al anului,  azi este dezlegare la peşte. Se spune în popor că aceia care se înfruptă cu asemenea delicatesă culinară, se vor simţi bine tot anul, precum… peştii în apă. Pescarii nu au voie pe 25 martie să arunce mămaliga în apă, întrucât că vor omorî peştii.

     În Postul Pastelui sunt dezlegări periodice  nu doar la peşte, ci şi la vin şi ulei, atât de  Buna Vestire, pe 25 martie, cât şi de Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie, şi de Florii, ce preced Sfintele Paşti. Însă nu este permis  consumul de carne, brânză, lapte şi ouă de către cei ce ţin Post.

                                                  Gest simbolic

    O  datină frumoasă,  plină de semnificaţii,  un gest simbolic  vizează practica de  a presăra în pragul uşii  de la intrare  câteva bucăţele de pâine şi puţină  sare pentru hrana …îngerilor!

      Socotită  atât un praznic   creştinesc, dar şi lumesc, ziua de azi trebuie cinstită cu bucurie, deoarece reprezintă simbolul fertilităţii, al venirii celui mai aşteptat anotimp – primăvara.

                                                                                                     Horia C. Deliu

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail