Vă adresăm, dragi cititori, „La Mulți Ani” împreună cu cele mai bune urări de sănătate, pace şi linişte în suflet, cu prilejul apariției primei ediţii a rubricii noastre tradiționale de profil pe 2021. Dorim să continuăm acest demers jurnalistic început încă de la debutul publicației de față acum 12 ani, dedicat obiceiurilor populare româneşti ce treptat se estompează, tinerii mai cu seamă având de învăţat multe dintre tradiţiile neamului.
Pe 6 ianuarie anul acesta credincioșii vor cinsti Boboteaza diferit de alte dăți din cauza Pandemiei, respectând restricțiile impuse.
…După ce pe 1 ianuarie a fost venerat Sf. Vasile, iată că urmează astăzi a doua mare Sărbătoare creştină. În fiecare an la dată fixă, pe 6 ianuarie, credincioşii se bucură de Bobotează. Este o zi în care se săvârşeşte slujba de Sfinţire a apelor sau „Agheasma Mare”, care are semnificaţia simbolică a unui act de regenerare a naturii, de purificare a lucrurilor şi fiinţelor ce ne înconjoară.
Pe lângă accepţiunea creştină a Botezului Mântuitorului au loc în mod tradițional felurite datini şi obiceiuri populare, păstrate cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Punctul culminant îl reprezintă oficierea Slujbei şi apoi împărţirea Agheasmei Mari din niște vase uriașe. De data aceasta din motive de protecție sanitară se vor împărți sticle cu Apă sfinţită oferite de biserică.
Boboteaza va fi continuată ziua următoare de un alt moment important al lunii „Gerar”, anume Praznicul Sfântului Ioan, care încheie ciclul Sărbătorilor de Iarnă, şi la care ne vom referi pe larg în ziarul nostru de mâine.
Agheasma Mare
Încă din Ajunul Bobotezei preoţii pregătesc Agheasma Mare cu care în alți ani, când nu existau restricții, se sfinţeau credincioşii, dar și casele lor, gospodăriile, dobitoacele şi anumite construcţii şi obiecte valoroase din bătătură (magazii, şoproane, utiliaje agricole, maşini etc). Închinătorii sunt convinși că Agheasma are puteri miraculoase, ajutând la vindecarea unor beteşuguri, la înlăturarea unor deprinderi şi obiceiuri greşite, aducând oamenilor noroc şi mult spor în toate. Această licoare deosebită trebuie băută câte puţin în fiecare dimineaţă timp de opt zile, pe nemâncate.
În multe localităţi din judeţul Covasna, inclusiv la Sf. Gheorghe, acolo unde fiinţează biserici ortodoxe, ritualul dedicat Bobotezei s-a respectat nealterat din vechime. Anul aceasta s-au stabilit niște reguli clare de protecție venite din partea Patriarhiei, dar și a autorităților centrale și locale.
Locul de desfăsurare a ceremoniei este foarte important, iar conform tradiţiei trebuie ales un spatiu mai larg în aer liber, unde să existe un izvor, o apă curgătoare ori dacă nu un havuz. Unde nu e posibil, se poate amenaja în curtea bisericii o fântână, ce are nu doar o valoare simbolică, ci şi una utilitară, așa cum stau lucrurile în cea mai mare comună din județ, respectiv Zagon.
Apa se toarnă într-unul sau mai multe vase mari, fiind sfinţită de preot, desfăşurânu-se cu acest prilej un ceremonial religios specific, la care participă un număr mare de creştini ai comunităţii.
Anul acesta Sfinţirea caselor se face doar din…prag!
După Slujba de Sfinţire a apei, transformată în Agheasmă, credincioșii o luau acasă în sticlele puse la dispoziție de reprezentanții bisericilor ori în recipiente aduse de ei. În condițiile actuale de Pandemie li se vor oferi fiecăruia doar câte un PET de un litru cu Agheasmă. Preotul trecea anii trecuți pe la fiecare locuinţă şi stropea cu Agheasmă odăile casei, şura, grajdul, animalele, efectuând un ritual sacru. De data aceasta preotul va sfinți casa doar din…prag!
Potrivit tradiției, în ziua ce precede Boboteaza se ţine Post. Unele gospodine pregătesc o masă asemănătoare cu aceea din Ajunul Crăciunului, cu mai multe feluri de mâncare. Nu ar trebui să lipsească grâul pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă, apoi „găluşte“ de post, ciorbă de fasole albă în care se fierb coltunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite in formă de urechiuşe, plăcinte cu tocătură de varză acră şi aşa mai departe, fiecare pregătind după gust şi posibilităţi materiale.
Tradiţii fel de fel
Odinioară, în Ajunul Bobotezei bătrânii povesteau că dăinuiau mai cu seamă în mediul rural anumite datini obscurantiste. Erau forme ale concepției învechite despre lume, care propagau credința în existența unor forțe supranaturale și posibilitatea unui contact direct cu ele prin revelație, intuiție, extaz. Se pomenea de farmece, descântece şi alte pratici mistice.
Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, superstițioșii strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă spre a fi păstrate până în…primăvară, când se presărau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice şi a le proteja de dăunători. Se punea puţin fân sub faţa de masă şi două-trei linguriţe de sare în colţuri, care apoi se adăugau în hrana animalelor ca să fie ferite de boli şi de duhurile rele.
În noaptea dinaintea Bobotezei se zice că se deschid Porţile Cerului şi Dumnezeu îndeplineşte rugăciunile celor care au postit. Mai ales fetele şi flăcăii de însurat aşteaptau cu nerbădare această zi pentru a-şi găsi ursiţii.
În ziua de 6 ianuarie se mănâcă felurite preparate culinare tradiționale, cum ar fi piftiile.. Se fac din din picioare de porc, urechi, gușă, mușchi, fiind aromate cu mult usturoi. Ele amintesc de înghețurile de odinioară, când temperaturile scăzute culminau în această perioada de iarnă, de unde și expresia „Gerul Bobotezei”.
Nu lipsesc din meniul de Sărbătoare sarmalele și carnea friptă de porc, cârnații. Dulciurile obișnuite sunt lipiile, preparate cu aluat de cozonac și unse cu ou și smântână. Lipiile altfel obținute se servesc tradițional la mesele de botez ale creștinilor, amintind de turtele făcute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Preacesta în timpul Fugii în Egipt. Alături de ele se servesc prăjituri și cozonaci.
Din străbuni se crede că cine se abține și nu mănâncă nimic în Ajunul Bobotezei va fi sănătos şi norocos tot anul. Se mai spune că iar în această noapte viitorul poate fi citit în… oglindă. Tot acum, se fac prorociri ale timpului şi belşugului din anul abia început.
În credinţa străveche a ţăranului român sălăşuia convingerea că dacă în dimineaţa Bobotezei pomii erau încărcaţi de chiciură, vor avea rod bogat. În această zi cu totul specială erau interzise certurile în casă, nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar… jăratec din focul vetrei!
…Iată tradiţii fel de fel, majoritatea apuse, dar pe care nu trebuie să le uităm, chit că nu se mai practică…
Horia C. Deliu
