Stimați cititori, la prima noastră întâlnire publicistică pe 2022 vă adresez urarea tradițională „La Mulți Ani”, cu sănătate și noi împliniri. După cum știm, în data de 6 ianuarie are loc Sărbătoarea Botezului Domnului, ce reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente spirituale la început de an.
Acum se sfințesc apele ca semn de prăznuire al Botezului Domnului în Râul Iordan, solemnitate oficiată de către Ioan Botezătorul, reprezentând momentul devenirii spirituale a Mântuitorului. Sărbătoarea este numită în popor Boboteaza și pe lângă semnificațiile ei religioase, dorim să vă prezentăm și unele obiceiuri păstrate din vechime.
Pe 1 ianuarie a.c. a fost cinstit Sf. Vasile, iar pe 6 ianuarie urmează, după cum spuneam, a doua mare Sărbătoare creştină pe 2022. În fiecare an la aceeași dată credincioşii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului, zi în care se săvârşeşte Slujba de Sfinţire a apelor numită Agheasma Mare. Ea are semnificaţia simbolică a unui act de regenerare a naturii, de purificare a fiinţelor și lucrurilor ce ne înconjoară.
Pe lângă accepţiunea creştină a Botezului Mântuitorului, se desfășoară felurite datini şi obiceiuri populare păstrate din generaţie în generaţie. Punctul culminant îl reprezintă însă oficierea Slujbei de Sfințire a apei şi apoi împărţirea către închinători a Agheasmei Mari.
A doua zi după Bobotează urmează un alt moment important al lunii lui Gerar, anume Praznicul Sfântului Ioan, care încheie ciclul Sărbătorilor de Iarnă. Va fi, de asemenea, un episod religios memorabil, încărcat de semnificații și bogat sub aspectul tradițiilor populare, la care ne vom referi pe larg în ziarul de mâine.
Boboteaza le reaminteşte creştinilor momentul încărcat de profunde semnificaţii biblice legat de Botezul Domnului în undele Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a intra în viaţa publică. Potrivit rânduielilor bisericeşti actuale în cursul dimineţii de 6 ianuarie se săvârşeşte Slujba de Sfinţire a apelor.
Alegerea locului de desfăşurare a ceremoniei este foarte important. Conform canoanelor trebuie găsit un spaţiu generos în aer liber, unde să existe în apropiere o apă curgătoare sau cel puţin o fântână. De la caz la caz se poate organiza ritualul atât în curtea lăcaşului de cult sau după caz în gospodaria unui localnic lângă o sursă de apă potabilă.
Se folosesc vase de dimensiuni considerabile pentru Sfințirea apei, în dorința de a satisfice toate solicitările oamenilor veniți la biserică. Ei aduc felurite recipiente pentru a primi Agheasma, iar de la o vreme pentru ca lucrurile să decurgă civilizat, se oferă recipiente gata umplute, pe care creștinii le duc apoi acasă. Agheasma este păstrată pentru a fi băută timp de opt zile pe stomacul gol, având efecte de protecţie privind sănătatea persoanei respective.
În localităţile aflate lângă cursuri mari de apă (cum ar fi Dunărea) ori pe malul unor râuri importante din țara noastră, ca și în aşezările de la ţărmul mării au loc loc în această zi importantă întreceri pentru scoaterea crucii aruncate în apă de preot. Aceste acte de bravură atestă curajul şi rezistenţa la frig a unor tineri ce sar în apă în plină iarnă să recupereze o cruce emblematică din lemn. După oficierea Slujbei, preotul însoţit de numeroşi enoriaşi se deplasează la malul apei și aruncă cât mai departe în unde o cruce de dimensiuni ceva mai mari, ce trebuie recuperată de temerari. Dintre cei prezenţi doar câţiva curajoși se aruncă de regulă în apă şi înoată rapid ca să prindă crucea şi să o aducă la mal, în aplauzele şi uralele asistenţei. Invingătorul este felicitat şi se va bucura de respectul comunităţii locale. În plus, va căpăta convingerea că tot anul o să fie ferit de boli…
Și la marginea oraşului Sf.Gheorghe s-a practicat cu ani în urmă o asemenea procesiune de Bobotează, undeva pe malul Oltului. Numai că zona fiind periculoasă, neexistând un loc special amenajat și de multe ori fiind un ger năpraznic, s-a renunțat pe bună dreptate la practica amintită de teama unor accidente. În alte părţi ale ţării ea continuă, numai că acolo există condiții propice. În schimb enoriașii veniți la marea Catedrala Ortodoxă din municipiul de reședință al județului Covasna primesc gratuit an de an sticle cu apă sfințită.
În Ajunul acestei zile sfinte preoţii vizitează casele enoriașilor din parohiile lor „Mergând cu Botezul” cum se spune, binecuvântând și stropind cu apă sfinţită gospodarii, familiile lor, dar și locuinţele. Preoţii sfinţesc nu doar enoriașii, ca și gospodăriile lor, dar și animalele din bătătură, anumite construcţii şi obiecte valoroase (magazii, şoproane, utiliaje agricole, maşini etc). Lumea este convinsă că Agheasma are puteri miraculoase, ajutând la tratarea bolilor, la înlăturarea unor deprinderi şi obiceiuri rele. După Slujba de Sfinţire a apei credincioșii iau acasă în sticle Agheasma și pe drumul de întoarcere de la Biserică – mai ales în comunitățile mici din mediul rural – îşi dau bineţe unii altora, exprimând urări de sănătate şi belsug în Noul An.
Potrivit traditiei, în ziua ce precede Boboteaza se ţine Post. Unele gospodine pregătesc o masă asemănătoare cu aceea din Ajunul Crăciunului, cu mai multe feluri de mâncare. Nu ar trebui să lipsească ciorba de fasole albă în care se fierb coltunaşi îndesați cu ciuperci, „găluştele de post”, grâul pisat fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă, apoi plăcintele umplute cu tocătură de varză acră, precum şi alte bucate specifice zonei.
Se crede că dacă în dimineata Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. O superstiție interesantă spune că animalele din grajd …„prind grai” la miezul nopții și își laudă sau critică stăpânii – după caz – în funcție de cum sunt îngrijite.
Traditia mai spune că în ziua de Boboteaza nu se spală rufe, sunt interzise certurile și nu se dă nimic de împrumut.
Boboteaza a mai primit şi numele de Sărbătoarea Luminilor, pentru că prin contactul cu Apa Sfinţită creştinii îşi asumă o umanitate pozitivă, Botezul Mîntuitorului reprezentând iniţierea întru Creştinism şi apropierea lor de Biserică.
Horia C. Deliu
