De astăzi intrăm în Săptămâna Mare numită şi Săptămâna Patimilor. Este un eveniment major în viaţa spirituală a fiecărui creștin, având menirea de a ne pregăti pentru Înviere.
Vom traversa o perioadă încărcată de semnificaţii pe care creştinii o vor trăi cu fervoare, în care suntem chemaţi să ne curăţim sufleteşte şi trupeşte, spre a cinsti aşa cum se cuvine Sărbătorile Pascale, ce vor avea loc anul acesta începând de duminică, 5 mai 2024.
Iată semnificaţiile zilelor din această săptămână cu totul specială. Astăzi, luni, este pomenit Iosif cel Frumos, care se spune că a fost vândut unor neguţători pe 30 de arginţi chiar de către fraţii săi, aidoma lui Iuda. Va fi pomenit în chip simbolic şi vestitul smochin fără roade, pe care Iisus (fiind flămând) l-a blestemat, iar pomul s-a uscat pe loc.
Marţi se evocă pilda celor zece fecioare. Cinci dintre ele au dat dovadă de înţelepciune şi au păstrat untdelemn suficient pentru candele, făcând fapte de milostenie, iar celelalte au fost nechibzuite şi li s-au stins candelele, un semn rău pentru ele.
Miercuri se aminteşte gestul femeii păcătoase, care aflând că Mântuitorul se află în casa lui Simon Leprosul, a cumpărat pentru o mică procesiune cu nu mai puţin de 300 de dinari un vas cu mir inmiresmat. Ca atare, Iuda Iscarioteanul a dojenit-o pentru o aşa risipă, banii putând fi împărţiţi săracilor după părerea sa, la care Mântuitorul i-a spuns: ”Las-o pre dânsa, că spre îngroparea mea a făcut aceasta! Pe săraci pururea îi veţi avea cu voi, iar pe mine, nu mă aveţi pururea”.
Urmează Joia Mare, când se prăznuiesc patru lucruri deosebite: 1. Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, dând tuturor prin acest gest neobişnuit o pildă de smerenie. 2. Cina Cea de Taină. 3. Rugăciunea din Grădina Ghetsimani. 4. Vinderea Domnului de către Iuda pentru 30 de arginţi.
Primele două evenimente s-au podus ziua, iar celelalte două în noaptea de joi spre vineri. Această zi se numeşte şi Joia Patimilor sau Joia Neagră, fiind ultima joi din Postul Paştelui.
Vinerea Mare
Vinerea Mare (Prohodul) se mai numeşte şi Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă. După cum prea bine se ştie, în aceasta zi a pătimit şi a fost răstignit Iisus pe cruce. I se spune şi Vinerea Seacă, deoarece mulţi creştini au obiceiul de a ţine Post negru (fără a mânca şi bea nimic toată ziua). Vinerea Mare reprezintă Ziua de Doliu a Creştinătăţii. În această zi nu se oficiază slujba Liturghiei. De fapt, însăşi Liturghia înseamnă jertfă. De aceea se consideră că nu se pot aduce doua jertfe în aceeasi zi, ca atare Vinerea Mare este zi aliturgică. Vineri seara se oficiază în schimb Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate rugi. 
Sâmbăta pomenim îngroparea trupească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru ca la miezul nopţii spre duminică să aibă loc mult-aştpetatul moment divin al Învierii Domnului din morţi, care semnifică Praznicul… Praznicelor.
Pentru Săptămâna Patimilor sunt caracteristice câteva elemente ce ţin de tradiţie: respectarea strictă a Postului, interdicţia de face anumite lucrări casnice, curăţenia prin curţi. De asemenea, se impune întreruperea provizorie a muncilor în câmp, împărtăşirea la biserică, iertarea reciprocă între oameni. Dar şi achiziţionarea hainelor noi, de sărbatoare.
Pentru a întâmpina după datine şi canoane Sărbătorile Pascale trebuie ca în această săptămâna să ne curăţim atât cât putem sufletul, cât şi trupul, ţinând Post măcar în aceste ultime zile, care sunt şi cele mai importante.
Horia C. Deliu
