Astăzi, marţi, 21 mai este o mare Sărbătoare creştină intrată de mult în tradiţie, dedicată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
Avem bucuria de a fi martori şi părtaşi la un important eveniment, în 2013 împlinindu-se nu mai puţin de… 1700 de ani de la Edictul de toleranţă religioasă de la Milano (din anul 313), dat de Împăratul Constantin. El a fost sfătuit de mama sa, Elena, iar în urma acestui act de o importanţă capitală populaţia creştină a scăpat de tirania păgână, fiind oprite persecuţiile pe motiv religios ce ţinuseră aproape 300 de ani.
Elogiu justificat
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a elogiat viaţa şi faptele deosebite ale Sfinţilor Constantin şi Elena, apărători ai creştinilor, luptători pentru unitatea credinţei şi pentru unitatea Bisericii lui Hristos: „Sfinţii Împăraţi au fost nu numai apărători ai libertăţii religioase, ci şi buni creştini, apărători ai demnităţii umane, apărători ai omului creat după chipul lui Dumnezeu.
Astfel, Împăratul Constantin a emis legi şi decrete imperiale prin care a modificat legislaţia romană păgână: a interzis răstignirea, zdrobirea picioarelor şi arderea trupului cu fierul roşu. Deci, a interzis tortura care se practica foarte des în timpul conducătorilor păgâni. A pedepsit adulterul, a interzis avortul, deci o mulţime din legile creştine de mai târziu au temelie în legislaţia din timpul Sfinţilor Împăraţi. De asemenea, aceste legi au încurajat ajutorarea săracilor, a văduvelor, a bătrânilor, a bolnavilor”, a mai precizat Preafericirea Sa.
„Prin inspiraţie Divină”
În legătură cu aderarea la creştinism a Împăratului Constantin există o legendă care relatează despre o minune ce a contribuit la producerea acestei schimbări de concepţie filosofică, dar şi de comportament.
Înaintea unei mari bătălii împotriva dictatorului Maxenţiu, un prigonitor al credincioşilor, viitorul Împărat Constantin a avut un vis ce l-a impresionat profund: se făcea că pe cer a apărut un semn divin, o cruce uriaşă sub forma unor stele luminoase, iar deasupra ei scria „Instinctu Divinitatis” – „Prin inspiraţie Divină”.
Ca atare, dimineaţa a poruncit ca pe platoşele oştenilor ce urmau să intre în luptă să fie gravate semnul crucii şi monograma lui Iisus. Încrezător în acest mesaj sfânt, Constantin cel Mare a învins cu numai 20.000 de soldaţi impresionanta armată alcătuită din 150.000 de luptători ai lui Maxenţiu. De atunci, semnul Crucii avea să-i călăuzească întrega viaţă.
Ajuns ulterior suveran, Constantin a înapoiat bunurile confiscate populaţiei închinătoare, realizând un sistem statal bine pus la punct pentru îngrijirea sărmanilor, a bătrânilor şi copiilor fără părinţi.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt ctitori ai unor importante lăcaşe de cult, precum Biserica Învierii de la Ierusalim, dar şi ai altor biserici de la Roma, Nicomidia şi Antiohia.
Sfânta Elena, un model matern
Mama împăratului, Sfânta Elena, a rămas în istorie drept un model matern, educându-şi fiii întru credinţa faţă de Iisus Hristos, fiind toată viaţa călăuzită de însemnul Crucii. Se ştie în acest sens că Sf. Elena a mers la Ierusalim pentru a găsi chiar ea crucea pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos. A găsit-o pe Golgota în 14 septembrie 326 şi a îndemnat populaţia să ridice pe acel loc o biserică.
La îndemnul şi adeseori din fondurile sale private s-au înălţat impresionante aşezăminte de cult. De asemenea, l-a povăţuit şi influenţat pe fiul său, Împăratul Constantin, să procedeze şi el la fel.
De aceea Sfinţii Constantin şi Elena sunt reprezentaţi totdeauna în iconografie alături de o cruce, simbol al jertfei şi al iubirii faţă de Mântuitor.
În jur de 1,8 milioane de români îşi aniversează Ziua onomastică
Din evidenţele oficiale reiese că în jur de 1,8 milioane de români îşi aniversează onomastica de Sărbatoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Dintre aceştia circa 745.000 sunt bărbaţi, iar peste un milion- femei. Cei mai mulţi sărbătoriţi, cam 500.000 au prenumele tradiţional, alţi 187.400 se numesc Costel, iar 34.100 – Costică.
Există şi viariante mai puţin numeroase, precum Costin, Costinel, Costi ori Costeluş. Dintre femei 887.700 poartă apelativul celebru, urmate de Ileana, Constantina, Lenuţa, Nuţi, Leana, Constanţa.
Datini, superstiţii, obiceiuri populare
În tradiţia populară există multe datini, obiceiuri și superstiții specific acestui praznic, aşa cum se întâmplă, de altfel, şi cu alte evenimente importante din Calendarul religios ortodox. Chiar dacă de data aceasta ziua cade în cursul săptămânii, nefiind deci repaus, creştinii sunt îndemnaţi să nu facă treburi gospodăreşti ce pot fi amânate.
Ţăranii care respectă tradiţia creştină nu lucrează astăzi, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului.
În anumite zone ale țării data de 21 mai reprezintă ultima zi în care se mai pot semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se perpetuează superstiţia potrivit căreia tot ce se seamănă după această zi se va usca.
Majoritatea viticultorilor respectă şi ei sfinţenie această zi. În anumite zone se numeşte şi Constantin Graur, făcându-se trimitere la micile zburătoare care fac pagubă strugurilor.
Tot acum, în comunităţile rurale de la munte, unde creşterea ovinelor are tradiţie – cum ar fi în Voineşti, Breţcu sau Ţara Buzaielor – de Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena păstorii hotărăsc cine le va fi baci, după care se decide locul unde vor fi amplasate stânele pe timpul pășunatului.
Gospodinele superstiţioase încearcă să alunge duhurile stropind casa cu aghiasmă.
Puii înaripatelor Cerului învaţă să zboare
Marea Sărbătoare la care ne referim este numită pe alocuri şi Constandinul Puilor. Cel puţin aşa ne-a povestit badea Nicolae Mogos, din Păpăuţi, făcând referire la faptul că de acum încolo păsările cerului îşi învaţă puii să zboare.
Dacă de Dragobete, pe 24 februarie, a început sezonul de zidire a cuiburilor şi de împerechere, zburătoarele au acum puii mărişori, venindu-le sorocul să se avânte singuri în văzduh.
Data de 21 mai era odinioară serbată şi pentru apărarea recoltelor viitoare. De aceea nu era îngăduit a se lucra pământul. Cei care, totuşi, nesocoteau datina şi munceau la câmp în zi de Sărbătoare religioasă, puteau fi loviţi de necazuri, iar recolta avea de suferit.
Felicitări sărbătoriţilor!
Tuturor sărbătoriţilor le dorim multă sănătate, bucurii şi împliniri, alături de cei dragi! La Mulţi Ani!
Horia C. Deliu
