Șezătoare Sita Buzăului 2018 © Mesagerul de Covasna
În județul Covasna tradițiile nu pier și valorile românești sunt transmise din generație în generație. O dovadă în plus sunt cele două șezători ale sitenilor, derulate la sfârșit de săptămână, una cu vechime, la Sita Buzăului, și alta în Ciumernic, aceasta din urmă fiind la prima ediție.
Primarul comunei Sita Buzăului, Nicolae Stoica, a declarat că decizia de a organiza două șezători, în acest an, a fost luată ca urmare a faptului că localnicii sunt dornici să ducă mai departe tradițiile locale și valorile lăsate de străbuni:
„Pe de-o parte, continuă șezătoarea de la Sita Buzăului, care este deja cunoscută, iar pe de altă parte, anul acesta organizăm șezătoare și la Ciumernic. Ne dorim, în principal, să dezvoltăm dragostea față de obiceiurile și de tradițiile locale. (…) Eu am constatat că este dorință de nou, cetățenii își doresc să ducă tradiția mai departe, atât în ceea ce privește Balul Portului Popular (derulat recent în comună n.r), dar și în ceea ce privește șezătoarea.”- ne declara cu câteva zile în urmă primarul comunei Sita Buzăului, Nicolae Stoica.
„Dialog între generații”, la Ciumernic
Astfel, vineri, 16 februarie, s-a desfășurat prima ediție a șezătorii din Ciumernic, sub genericul „Dialog între generații”, la Ciumernic. Programul evenimentului a fost conceput astfel încât să reconstituie șezătorile de altădată, să ilustreze și caracterul lucrativ al acestora. După cum se știe, aceste manifestări reprezentau un prilej de întâlnire pentru tinerii şi vârstnicii din sat, în cadrul cărora îmbinau utilul cu plăcutul – îmbinau lucrul -ţesutul, cusutul, torsul, cu istorisirile, jocul, voia bună. Oameni de toate vârstele, majoritatea îmbrăcați în costume naționale, au participat la șezătoare, aducându-și lucrul de mână și împărtășind din experiența lor de viață.
Manifestarea a fost întregită și de ateliere de scris cu pana susținute de reprezentanți ai Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.
Evenimentul a fost de un real succes, ecourile acestuia – comentarii, impresii, fotografii -regăsindu-se chiar și în mediul online:
„S-a încheiat prima ediție a șezătorii – <<Dialog între generaţii!>> desfășurate în localitatea Ciumernic, sub coordonarea directă a pr. Claudiu Lihor și a doamnei Alemănuța Lihor. Partenerul principal în cadrul proiectului a fost domnul primar al comunei Sita Buzăului, Stoica Nicolae, care a fost deschis la activitatea noastră și ne-a susținut material și nu numai. Mulțumim echipei de voluntari care ne-a ajutat și susținut, familiei Bobeș Gicu în mod special. Mulțumim tuturor donatorilor și tuturor celor care s-au implicat în acest proiect, dar și celor care au fost participanți la acest eveniment. Mulțumim domnului Florin Herteg, reprezentant al Muzeului Carpaților Răsăriteni, din Sfântu Gheorghe, care a participat la Șezătoare cu un atelier de scris cu condeiul. Șezătoarea a fost un succes.”- se arată pe o rețea de socializare.
Șezătoarea românească din Sita Buzăului, organizată sub semnul CENTENARULUI
Căminul Cultural din Sita Buzăului a adunat laolată, sâmbătă seara, localnici și oaspeți sosiți din împrejurimi- Siriu, jud. Buzău, Barcani și Întorsura Buzăului, care au venit cu bucurie pentru a participa la o nouă ediție a șezătorii organizate în sâmbăta dinaintea sărbătorii de Lăsata Secului.
Îmbrăcați în frumoase costume populare- cea mai mare parte dintre ei- participanții au întegit decorul arhaic în care și-au găsit loc războiul de țesut, căruța cu oiștea și jugul pentru boi, furci cu lână, unelte pe care în vremuri nu de mult trecute bunii și străbunii le foloseau la prelucratul lânii, precum și vase de lemn necesare preparării laptelui și produselor derivate, etc.
Sita Buzăului și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918
Pentru că 2018 are o importanță deosebită, fiind anul în care se împlinesc 100 de ani de la MAREA UNIRE de la 1 Decembrie 1918, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni a organizat, în cadrul șezătorii, un atelier în cadrul căruia copii și tinerii, în special, au transcris, cu tocul, texte după copii xerox ale credenționalelor ce cuprind nume ale personalităților covăsnene delegate să ia parte la UNIREA de la Alba Iulia. Așezați într-o bancă veche în care „și-au tocit coatele” înaintașii lor, dar și la o masă dotată cu tocuri de scris cu peniță și călimări cu cerneală, precum și coli de hârtie, sub îndrumarea muzeografului Florin Herțeg, copiii și-au dat silința să transcrie cât mai frumos fiecare cuvânt din actele încărcate de istorie, pe care le-au avut drept modele, și s-au bucurat că fiecare a plecat acasă cu manscrisul pe care, cu siguranță, îl vor păstra cu sfințenie în amintirea faptelor mărețe ale înaintașilor, despre care au aflat și cu această ocazie.
În deschiderea evenimentului, primarul Nicolae Stoica a declarat:
„Aş dori să mulţumesc tuturor celor prezenţi, în primul rând, părintelui paroh care este alături de noi la fiecare acţiune, preoţilor, profesorilor, domnului fost primar, Bularca Vasile, doamnei Bularca, soţia dânsului, care a fost şi inspector şcolar şi ne-a fost de mare ajutor la această acţiune, dar nu în ultimul rând, copiilor. Am observat că în această seară, copiii sunt îmbrăcaţi în costum popular. Este foarte important pentru noi faptul că părinţii reuşesc să transmită copiilor numai gândurile bune şi sfaturile pe care le oferă fiecare părinte unui copil, dar şi portul popular. În această seară, dorim ca la această şezătoare să transmitem tinerilor şi activităţile care în trecut aveau loc, şi anume, prelucratul lânii– în principal, această acţiune era de bază la şezătoare. Pe lângă toate aceste activităţi, cei care doresc să ia cuvântul, să spună o poezie, un banc, pot să o facă. Este important că ne aflăm în preajma Lăsatei Secului de Paște şi este momentul să ne bucurăm şi să ne distrăm. ”
„Această Vale a Buzaielor are o istorie încărcată de evenimente!”
Și, pentru că se spune că se cuvine ca „totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu”, așa au început și participanții lucrul: cu o binecuvântare rostită preotul paroh Petru Tohănean. Acesta le-a vorbit participanților și despre însemnătatea Anului Centenar.
„(…) Acest an este important pentru noi românii, pentru că 2018 este anul în care noi ne readucem aminte că acum 100 de ani Transilvania a fost alipită celor două provincii şi anume – Ţara Românească şi Moldova. De ce este important acest an? Pentru că acum 100 de ani, prin multă jertfă, s-a realizat acest ideal al românilor. Românii s-au jertfit secole de-a rândul, din dorinţa lor de a fi toţi într-o singură ţară. Această Vale a Buzaielor are o istorie încărcată de evenimente. Pe această Vale a Buzaielor, a curs mult sânge, care a scăldat pământul, dar în acelaşi timp l-a sfinţit. În 1918, mulţi intelectuali, mulţi preoţi s-au jertfit pentru acest ideal al Marii Uniri şi aici, în Parohia noastră, pe atunci, erau doi preoţi, socru şi ginere, şi cei doi s-au jertfit fiind ei închişi în închisorile maghiare, pentru simplul fapt că erau buni români. Am citit un document care este aşezat în spatele meu şi am recunoscut scrisul, pentru că acest scris se regăseşte pe multe documente pe care le-am citit, cu privire la această jertfă a strămoşilor noştri. Pe acest document se află semnăturile preotului paroh din Sita Buzăului, şi anume Ioan Dima, şi ale celorlalţi intelectuali care-şi arătau dorinţa toţi pentru unirea Transilvaniei cu Ţara Românească. În 1918 când s-au întors cei doi preoţi, Ioan Dima, care avea vârsta de 72 de ani și cu ginerele, Ioan Coman, de 37 de ani, când s-au întors ei acasă, după două săptămâni – din documente am citit faptul că părintele Ioan Coman a plecat la Domnul. Grele încercări din închisoare, tratamentul rău pe care ei l-au suferit, toate acestea, cumulate, i-au adus o mare suferință și o boală grea care l-au trimis înaintea Lui Dumnezeu ca martir pe părintele Ioan Coman. Iată, am amintit doar o fărâmă din istoria neamului nostru românesc, din jertfa strămoșilor noștri. De aceea v-am spus și vă repet, istoria parohiei noastre este bogată în evenimente și trebuie să știm toate acestea, ca să ne aducem aminte ori de câte ori putem, faptul că suntem români, suntem liberi pe pământul nostru strămoșesc, prin jertfă multă. Dacă strămoșii noștri nu se jertfeau, noi astăzi nu eram liberi și trebuie să prețuim această jertfă și dacă ne va cere vreodată pământul să repetăm și noi jertfa, să o facem, pentru copiii noștri, pentru ca și ei să fie liberi, așa cum și noi astăzi suntem liberi.”- a transmis părintele.
O seară a bucuriei de a fi împreună
„Ia ședeți colea pe ladă,
Să ne apucăm de treabă;
Iar când lucrul e în toi,
Să cântăm ca pe la noi.”
Exact cum spun aceste versuri, cei prezenți s-au apucat de treabă: doamna pricepută la țesut s-a așezat la război- suveica aluneca ușor printre ițe, spata era trasă cu forță pentru a bate fir cu fir, așa cum de sute de ani s-a lucrat în gospodăriile românilor în lunile de iarnă, una dintre fete a luat furca cu lână și fusul în mână încercând să „fure” din meseria torsului, de la mămăițele care stăpânesc acest meșteșug, alți copii și tineri s-au arătat intesesați de confecționatul semnelor de carte, etc. Lucrul, cântecul, dansul, voia bună și bucuria de a fi împreună au fost ingredientele ce au făcut din seara de sâmbătă de la Sita Buzăului, dinaintea sărbătorii de Lăsata Secului de Paște, încă una care a îmbogățit sufletele celor prezenți, gazde sau oaspeți.
Ana Ciorici Costache
Maria Crețu-Graur
