Căminul Cultural din Sita Buzăului a găzduit sâmbătă, 1 februarie a.c. „Balul Portului Popular”. Peste 200 pe persoane din zona Buzaielor au participat la evenimentul aflat deja la cea de-a doua ediţie.
Portul, muzica, dansurile populare şi mâncarea tradiţională au fost vedetele evenimentului de sâmbătă seara de la Căminul Cultural din Sita Buzăului.
Evenimentul a fost cu atât mai special cu cât, potrivit lui Daniel Neagoe, Directorul Căminului Cultural, „mâncarea şi băutura şi-o aduce fiecare de acasă. Fiecare cotizează cu cât vrea pentru a plăti formaţia care cântă în seara aceasta, iar în rest se consumă şi se bea mâncare tradiţională şi băutură aduse de fiecare de la ei de acasă.”
Părintele Protopop, Florin Tohănean, a menţionat în deschiderea evenimentului că acesta este „o încercare reuşită de a ne lega de trecutul nostru, de istoria noastră, de obiceiurile noastre, de cei care au trăit pe aceste meleaguri înaintea noastră.”
Daniel Neagoe, principalul organizator, a declarat că prin intermediul acestui eveniment s-a dorit promovarea „pe lângă tradiţie, a portului popular din zona noastră care în ultima perioadă a fost uitat de tot. Mi-a fost foarte greu să găsesc câteva costume vechi pentru a copia şi pentru a face câteva costume la fel pentru dansatorii din Ansamblul „Brâuleţul”.
Acesta a precizat că ideea de a face acest festival exista de mai mult timp. „Eu particip de vreo câţiva ani la astfel de baluri prin ţară, şi anul trecut mi-am luat inima în dinţi şi am zis „Hai să vedem ce iese!” şi dacă răspund oamenii la astfel de lucruri. Surpriza a fost că în ultimele zile de înscrieri a fost foarte mare aglomeraţia.”
Mai mult decât atât, Daniel Neagoe a adăugat: „Pentru ediţia I m-am declarat mulţumit 100%. Mulţumirea mea este mai mare cu cât am văzut că am trezit şi interesul oamenilor de a-şi face costume populare. Am făcut 27 de costume la oameni din sat. O parte din ei sunt impulsionaţi de copiii lor care fac parte din echipa de dansuri a noastră (n.r. Ansamblul folcloric „Brâuleţul” din Sita Buzăului). Mai mare mi-a fost mirarea când m-au sunat oameni în vârstă şi oameni mai puţin în vârstă şi m-au întrebat cum să îşi procure costumul, dar nu în special numai pentru bal. O parte din ei şi-au făcut costume pentru balul din anul acesta şi o altă parte sunt cei mai în vârstă care doresc să meargă îmbrăcaţi în costumul popular la Biserică.”
Directorul Căminului Cultural din Sita Buzăului, Daniel Neagoe, nu s-a oprit doar la acest eveniment pentru a reînvia portul popular: „În urmă cu mai mulţi ani am pornit o campanie de a promova costumele populare. Am rugat preoţii să anunţe în Biserică pe cei care au costume populare acasă sau să le aducă sau să înceapă să le mai poarte. Ulterior mi-am trimis dansatorii pe rând la fiecare Biserică îmbrăcaţi în costume naţionale, vreo câteva săptămâni, în fiecare duminică. Şi tot mai mult, tot mai mult, câte o persoană, două au început să întrebe: de unde e costumul? Cum putem să ne facem şi noi?”
Întrebat de procurarea costumelor populare, Daniel Neagoe a răspuns prompt: „Greu! Sunt foarte scumpe. Costumele populare, în general, le facem noi. Iau stofa de la o fabrică de ţesături din Covasna, din lână pură, o duc la croitor cu valul. Iar cine mă întreabă cum să îşi facă pantalonul, îl trimit la croitor. Cămăşile le-am adus de la Bistriţa, este acolo un meşter popular, o doamnă recunoscută în ţară, căreia îi trimitem model. Chimirele le cumpărăm de pe piaţă, pentru că sunt cam la fel, iar cizmele de la Sibiu. Un costum ajunge în general până la 1700 de lei.”
Despre specificul zonei buzaielor în materie de costume populare, Daniel Neagoe a spus: „Toate zonele ţării au ceva specific. Noi fiind într-o zonă de interferenţă, în ceea ce priveşte costumul de damă, situaţia e un pic tulbure. Avem influenţe şi de la munteni, de la Sibiu şi din Banat. Nu pot să spun că am identificat costumul de damă 100% al zonei Întorsurii. Eu am încercat ca iile pe care le-am procurat pentru diverse femei să fie cam identice, cât de aproape de ce am găsit eu vechi. Mai nou, anul acesta, femeile au început să îşi coasă. (…) Femeile în vârstă spun că fusta neagră cu două dungi galbene, ia albă şi vesta sunt specifice zonei Ciumernic. La bărbaţi este ceva mai simplu: este cioarecul, cizmă sau pantof, ia albă cu diverse cusături, vesta şi chimirul.”
Şi tinerii apreciază evenimentele culturale de acest gen, iar dovadă este chiar participarea lor la Balul Portului Popular. „Numai în ansamblul nostru sunt 42 de tineri. De la Ansamblul „Ciobănaşul” vin astăzi 18, din Vâlcele vin 20, din Măieruş vin 10, din Covasna 10. Sunt mulţi care vin din alte zone şi mult mai mulţi care şi-ar dori să vină aici.”
La organizarea evenimentului, Directorul Căminului Cultural a menţionat: „Am cerut de anul trecut ca, pe lângă mine, să se implice oameni din sat. Drept urmare s-au înscris 4 persoane: Petre Prundar, Pamfil Papară, Dorel Banciu şi Titi Vlad. Aceste persoane au venit şi m-au ajutat la aranjarea meselor şi la cumpărături. Azi (sâmbătă- n.red) voi propune să se înscrie alţii 4 care să mă ajute, anul viitor.”
Iulia Taraş
