Într-un articol cu titlul „Tânăr amendat cu 400 de lei pentru maltratarea unui câine”, apărut în ziarul „Mesagerul de Covasna”, Nr.1190 din 29 august se anunţa ştirea că un „copil” de 16 ani dintr-o localitate covăsneană este acuzat că ar fi bătut şi chinuit un câine, rupându-i coloana vertebrală şi provocându-i leziuni grave, în urma cărora animalul a fost eutanasiat. Drept urmare, Asociaţia de protecţie a animalelor „Szekely Kutya” a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, care l-a sancţionat pe tânăr (respectiv pe părinţii acestuia) cu suma de 400 de lei. Totuşi, dl. Forro Bela, preşedintele Asociaţiei „Szekely Kutya” nu este mulţumit de măsura dispusă de procuror şi doreşte să facă o plângere pentru înăsprirea sancţiunii, respectiv transformarea amenzii în muncă în folosul comunităţii prin obligarea tânărului să lucreze timp de zece zile într-un adăpost pentru câini.
Nu vom comenta aici decizia Judecătoriei Târgu Secuiesc, dar ne permitem să observăm că propunerea domnului Forro Bela ni se pare foarte interesantă şi cu scop educativ. Probabil că acel tânăr nu prea ştie mare lucru despre viaţa câinilor, şi deci ar trebui să înveţe. La vârsta de 16 ani „micul torţionar” nu mai este chiar un copil; el ar trebui deja să distingă între Bine şi Rău. Ar fi trebuit să ştie până acum că şi animalele au dreptul la viaţă, ca şi oamenii. Fiind „fraţii noştri mai mici” în natură, animalele ar trebui îngrijite şi ocrotite. Ori dacă acest „copil” care este un caracter în formare începe să se manifeste în acest fel faţă de un biet animal, atunci mâine va putea face acelaşi lucru cu un om. Şi organizaţiile extremiste de tot felul racolează exact astfel de tineri, adică violenţi şi fără milă, pentru a-şi atinge scopurile mai mult sau mai puţin subversive. Pe de altă parte, dacă un astfel de „copil” nu este educat corespunzător, mai târziu el îşi va manifesta caracterul şi în familie şi în societate, pentru că pur şi simplu nimeni nu l-a învăţat să se comporte altfel; fiecare face numai ceea ce ştie. Ar fi interesant de ştiut dacă respectivul tânăr locuieşte la bloc sau la o casă particulară unde mai există animale; înclinăm să credem că el locuieşte la bloc, altfel cunoştea mai bine viaţa animalelor şi ştia că şi ele au sentimente şi suferă exact ca oamenii. Şi mai credem că tânărul în discuţie nu este nici destul de inteligent ca să gândească cum s-ar simţi dacă ar fi fost el în locul câinelui maltratat.
Din nefericire tot mai mulţi tineri o apucă pe căi greşite. Cei şapte ani de acasă au devenit doar trei, şi aceasta se vede în comportamentul tinerelor generaţii, iar pe de altă parte, azi foarte puţin părinţi mai au timp de educaţia copiilor, şi mai ales prin oraşele ţării copiii sunt educaţi de cartier, de stradă, de „peşti” şi bişniţari, de cine se nimereşte. O ştire la televiziune relata despre bande de copii dintr-un oraş, care atacă şi tâlhăresc oamenii pe stradă sau la bancomate, şi ca urmare se cerea reînfiinţarea Şcolilor de corecţie sau reeducare în formă modernizată. Şi cum fapte antisociale de tot felul săvârşite de minori nesupravegheaţi, adică „ai nimănui” se tot înmulţesc, poate ar trebui tras un semnal de alarmă mai serios şi instituţiile statului abilitate în această problemă să-şi facă datoria cu mai mult zel, altfel la un moment dat lucrurile vor scăpa de sub control.
Revenind la cazul amintit mai sus, suntem şi noi de părerea că, dacă nu se mai poate schimba decizia Judecătoriei Târgu Secuiesc, cel puţin pentru viitor să fie înăsprite şi diversificate măsurile educative care se iau împotriva celor care încalcă legea, inclusiv a minorilor. Munca în folosul societăţii este mult practicată în America, de unde tot ne inspirăm noi, aşa că n-ar strica să se aplice şi în România în cazuri mai uşoare, dar la care această măsură ar avea impact benefic asupra conştientului celor vizaţi.
Mihai Trifoi
